Institutul pentru Politici Publice (IPP) solicită Comisiei Europene şi Guvernului să folosească fondurile structurale pentru a creşte calitatea vieţii adulţilor cu dizabilităţi prin "închiderea instituţiilor rezidenţiale şi finanţarea serviciilor sociale în comunitate".
Potrivit unui comunicat remis vineri AGERPRES, IPP a solicitat recent comisarului european pentru politică regională să urmărească "cu atenţie" modul în care, în următoarele luni, autorităţile române de management pentru Programele Operaţionale 2014-2020 stabilesc condiţiile de depunere şi eligibilitate a proiectelor astfel încât angajamentele asumate de România privind dezinstituţionalizarea - înţelegând prin acest proces închiderea instituţiilor rezidenţiale pentru adulţii cu dizabilităţi şi dezvoltarea de servicii de locuire în comunitate - să fie realizate.
Comunicatul relevă că directorul IPP, Violeta Alexandru, şi directorul de Programe, Elena Tudose, au avut, în urmă cu o săptămână, întrevederi cu Corina Creţu, Comisar European pentru Politică Regională, cu reprezentanţi ai DG Regio şi DG Employment la Bruxelles, respectiv cu ministrul Muncii, Rovana Plumb, împreună cu secretarul de stat al Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap, Mihaela Ungureanu, la Bucureşti.
"Peste 17.000 de adulţi cu dizabilităţi trăiesc astăzi în România o viaţă departe de a fi independentă, închişi în instituţii, în condiţii de trai sub limita demnităţii umane în anumite situaţii. Statul a continuat să finanţeze aceste instituţii atât din bugetul public, cât şi din bani europeni (aproximativ 40 milioane de euro din fonduri structurale): unele centre finanţate din bani europeni (în judeţele Alba sau Suceava, de ex.) au peste 300 de beneficiari, în timp ce în alte judeţe (Arad sau Ialomiţa), chiar cu fonduri structurale, au fost extinse şi construite instituţii mari rezidenţiale, oferind doar o îngrijire medicală primară, fără posibilitatea dezvoltării de abilităţi de viaţă independentă pentru persoanele cu dizabilităţi", se arată în comunicatul IPP.
IPP a cerut oficialilor să nu mai permită intrări noi în sistemul rezidenţial actual "care şi-a dovedit eşecul în a determina incluziunea persoanelor cu dizabilităţi concomitent cu sprijinirea dezvoltării de servicii de locuire/suport în comunitate, fondurile europene constituind o extraordinară oportunitate în această direcţie asumată de România prin ratificarea, în 2010, a Convenţiei ONU pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi (1)".
Institutul a solicitat o abordare "coerentă şi determinată" în susţinerea unei politici naţionale de dezinstituţionalizare/integrare, în mod real, în comunitate, a adulţilor cu dizabilităţi, atrăgând atenţia asupra pericolului de segregare în condiţiile în care autorităţile române, în ultima variantă a POR 2014 - 2020, anunţă că se va permite exclusiv construcţia de locuinţe protejate/case de tip familial noi, ci nu şi achiziţia de locuinţe de pe piaţa liberă.
Sursa: AGERPRES
