O analiză de studii desfăşurată în Suedia şi Statele Unite şi publicată pe site-ul Academiei americane de neurologie, câteva ceşti de cafea pe zi ar reduce riscul de scleroză în plăci.
'Consumul de cafeină a fost deja asociat cu o reducere a riscului de apariţie a bolilor Parkinson şi Alzheimer, iar studiul nostru pune în evidenţă şi potenţiale efecte protectoare împotriva sclerozei în plăci', afirmă dr Ellen Mowry, neurolog la Facultatea de Medicină a Universităţii Johns Hopkins din Baltimore (nord-estul Statelor Unite), principalul autor al analizei.
Astfel se 'întăreşte ideea că această substanţă ar putea avea efecte benefice asupra creierului', adaugă ea, citată de AFP.
Rezultatele vor fi prezentate la conferinţa anuală a Academiei americane de neurologie, care se va desfăşura la Washington între 18 şi 25 aprilie.
Cercetătorii au analizat un studiu suedez desfăşurat pe 1.629 de persoane suferind de scleroză în plăci şi alte 2.807 sănătoase, alături de datele unei cercetări efectuate în Statele Unite pe 1.159 de persoane cu aceeaşi boală şi 1.172 aflate într-o stare bună de sănătate.
Studiile s-au ocupat de obiceiurile privind consumul de cafea în rândul bolnavilor de scleroză în plăci înainte de apariţia simptomelor cu unu-cinci ani în Statele Unite şi până la zece ani în Suedia. Cercetătorii au comparat datele cu consumul de cafeină al grupurilor de persoane sănătoase în perioade similare. Au fost luaţi în considerare şi alţi factori, cum ar fi vârsta, sexul, indicele de masă corporală şi obiceiul de a sta la soare.
În grupul de persoane suedeze care nu beau cafea s-a observat un risc de o dată şi jumătate mai mare de apariţie a sclerozei în plăci decât la cei care consumau cel puţin şase ceşti de cafea pe zi. Şi în grupul american s-a constatat aceeaşi creştere a riscului bolii, dar comparată cu un consum de cel puţin patru ceşti de cafea înainte de apariţia simptomelor bolii.
Scleroza în plăci sau scleroza multiplă este o boală în care nervii sistemului nervos central - ai creierului şi măduvei spinării - nu mai funcţionează normal, îmbolnăvindu-se treptat. Astfel văzul, mersul, scrisul şi memoria încep să îşi piardă din calitate.
Sursa: AGERPRES
