Potrivit unui studiu publicat în revista Science Advances, oboseala cronică este o maladie biologică şi nu psihologică, cum nu s-a crezut până acum, putând fi identificată prin markeri ai sângelui.
Aceasta descoperire este "prima dovadă fizică solidă" că acest sindrom este o maladie biologică şi nu o tulburare psihologică, având etape distincte în evoluţia sa, susţin autorii acestui studiu de la Mailman School of Public Health din cadrul Universităţii Columbia (SUA).
Fără cauze şi tratament cunoscute, sindromul oboselii cronice cunoscut sub numele de encefalomielită, a nedumerit mult timp oamenii de ştiinţă.
Aceasta poate provoca oboseală extremă, dureri de cap, dificultăţi de concentrare şi dureri musculare.
"Avem acum confirmarea că milioane de oameni atinşi de această boală ar trebui să afle că nu este de ordin psihologic", a spus Mady Hornig, profesor de epidemiologie la Mailman School şi principalul autor al studiului.
"Rezultatele noastre ar trebui să accelereze procesul de diagnosticare (...) şi descoperirea de noi tratamente concentrându-se pe aceşti markeri sanguini", a mai spus sursa citată de AFP.
Cercetătorii au testat nivelul a 51 de markeri ale sistemului imun din plasma a 298 de pacienţi şi 348 de oameni sănătoşi.
Ei au descoperit că sângele pacienţilor care aveau boala de trei ani sau mai puţin aveau niveluri mai ridicate de molecule numite citokine. În schimb, sângele pacienţilor care aveau maladia de mai mult de trei ani nu prezentau acest nivel de citokine.
Potrivit studiului, legătura pare neobişnuit de puternică cu o citokină numită 'interferon gamma', implicată în oboseala în urma infecţiilor virale.
Cu toate acestea, nivelul de citokine nu explică gravitatea simptomelor, care fluctuează zilnic. Pacienţi suferă în unele zile, iar în altele deloc.
"Se pare că pacienţii sunt grav afectaţi de citokine până spre al treilea an. La acel moment sistemul imunitar prezintă semne de epuizare şi nivelurile de citokine sunt în scadere ", a explicat Hornig.
Această constatare poate sprijini teoria că boala ar fi lovit pacienţi vulnerabili care au contract un virus comun, cum ar fi Epstein-Barr, aflat la originea mononucleozei şi care nu reuşesc să se recupereze, mai scrie AFP.
Sursa: AGERPRES
