Cercetători germani încearcă să descopere secretele fibrozării diferitelor organe, proces care are loc în multe boli, afectând ficatul, rinichii, plămânii şi pancreasul, precum şi pielea, ochi, măduva osoasă şi muşchiului cardiac, informează agenţia DPA.
Fibroza poate modifica aceste organe astfel încât ele nu mai pot funcţiona normal. "Insuficienţa cardiacă la vârste înaintate este rezultatul anilor de epuizare musculară şi de procese fibrotice", a subliniat dr. Ulrich R. Foelsch, şef al Societăţii Germane de Medicină Internă.
De asemenea, arterioscleroza se datorează proceselor fibrotice din artere.
Formarea fibrozei în ţesuturile conjunctive este un răspuns la deteriorarea sau iritarea cronică, cum este de exemplu, inflamaţia. Celulele ţesutului conjunctiv formează apoi mai mult colagen, principala proteină structurală din fibrilele ţesutului conjunctiv şi liantul celulelor corpului. Dar dacă formarea colagenului este excesivă, celulele nu mai pot comunica corespunzător unele cu altele, modificând produsele metabolice şi îndeplinirea funcţiilor lor.
Daunele produse organelor pot fi cauzate, de exemplu, de excesul de zahăr în sânge, hipertensiunea arterială, abuzul de alcool, alergii, o infecţie cum ar fi hepatita C sau de inflamaţia cronică. Dacă iritarea este constantă, ţesutul fibrotic cicatricial blochează funcţia celulară din organele respective.
Proiectul de cercetare de lungă durată referitor la fibrozarea organelor va continua până la sfârşitul anului viitor fiind finanţat de Fundaţia Germană pentru Cercetare (DFG), notează DPA.
"Un obiectiv major al cercetării noastre este de a afla care sunt moleculele implicate în formarea fibrozelor", a declarat Christian Kurts, director la Institutul de Imunologie Experimentală la Spitalul Universităţii din Bonn.
"Mecanismele imunitare şi procesele inflamatorii sunt de importanţă centrală în cele mai multe boli fibrotice", a precizat acesta.
În opinia lui Trautwein, care este purtătorul de cuvânt al DFG, axa dintre celulele ţesutului conjunctiv şi celule inflamatorii constituie mecanismul central care poate fi manipulat.
De aceea, cercetătorii din Aachen şi Bonn planifică un dublu atac. Acesta are scopul de a inhiba direct producţia excesivă de colagen în celulele ţesutului conjunctiv şi, în acelaşi timp, vizează celule inflamatorii care facilitează inflamaţia cronică şi, astfel, alimentează producţia de colagen.
"Dar nu poţi spune că este vorba despre un mecanism iar atunci când îl inhibăm va funcţiona pentru toate tipurile de fibroză", admite Kurts.
O problemă majoră în căutarea de terapii eficiente împotriva fibrozei este ca acea fibroză să fie ţintită biologic.
"Este, de fapt, un proces de vindecare", a declarat dr. Kurts. "Dacă-l inhibăm cu droguri, acceptăm că vor urma o mulţime de efecte secundare".
Până când terapiile eficiente împotriva fibrozei vor intra în practica clinică, medici se bazează în principal pe prevenţie.
"Inflamaţia cronică nu ar trebui să fie luată uşor", a avertizat Foelsch. Trautwein a fost de acord, adăugând că "medicii de familie ar trebui să acorde atenţie mai îndeaproape inflamaţiilor cronice şi să-i lămurească pe pacienţi că aceasta duc la cicatrici pe diferite organe", mai scrie DPA.
Sursa: AGERPRES
