Diabetul zaharat face parte din aşa-numita "patologia omului modern" sau "patologia prosperităţii", iar în 20 de ani, la nivel mondial, o persoană din zece va suferi de această afecţiune, pondere ce se va regăsi şi în România, susţine prof. dr. Dan Cheţa de la Institutul Naţional de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice "Prof. Dr. N. Paulescu".
"În principiu, diabetul zaharat are două mari tipuri de cauze: cele genetice - moştenim de la părinţi anumite predispoziţii, nu este neapărat să facem şi boala - şi pe acest fond se adaugă cauzele de mediu.
Printre factorii de mediu se numără stilul de viaţă negativ al omului modern. Felul în care trăim astăzi determină ca predispoziţia să fie împinsă înainte, în loc să fie oprită. Pe de o parte moştenim, iar pe de altă parte "ajutăm" şi noi prin felul în care trăim. În primul rând este vorba de alimentaţia nesănătoasă. Mâncăm mai mult decât trebuie în condiţiile actuale şi adeseori consumăm alimente dăunătoare. Sedentarismul este al doilea factor după alimentaţie. Stresul, fumatul, noxele de toate felurile, excesul de medicamente, dereglările psihologice, toate acestea influenţează modul de viaţă al omului contemporan", a explicat prof. dr. Cheţa.
Potrivit lui, în prezent, la nivel mondial, sunt peste 382 de milioane de diabetici şi până în anul 2035 se preconizează ca numărul persoanelor care suferă de această afecţiune să ajungă la 592 de milioane. Tot la nivelul anului 2035, potrivit profesorului Cheţa, o persoană din 10 va avea diabet şi acest raport va fi regăsit şi în România.
El a subliniat că obezitatea este poate cea mai importantă circumstanţă care predispune la diabet.
Medicul a atenţionat asupra faptului că, odată descoperit diabetul, pacientul trebuie să se îngrijească corespunzător pentru a întârzia apariţia complicaţiilor pricinuite de această boală.
"Diabetul apărut trebuie bine îngrijit. Această boală nu dă dureri. Te lucrează pe la spate ca un duşman extrem de perfid iar când apar complicaţiile deja este prea târziu. Este vorba de infarct miocardic, accident vascular cerebral, gangrenă a membrelor inferioare, orbire, insuficienţă renală şi altele. Toate acestea pot fi evitate parţial printr-o bună îngrijire. Diabetul este o boală progresivă. Până la urmă, tot se ajunge la complicaţii, numai că unii pacienţi ajung mai repede, este vorba de cei care nu iau lucrurile în serios. Una este să apară aceste stări grave în patru sau cinci ani şi alta este să apară în 50 de ani. Complicaţiile cele mai severe sunt de natură cardiovasculară. Termenul de macroangiopatie se referă la afectarea inimii şi a vaselor mari, iar microangiopatia defineşte afectarea vaselor mici", a afirmat medicul.
Dan Cheţa a arătat că se consideră că glicemia normală se extinde până la valoarea de 100 mg% iar între 100 şi 125 mg% este teritoriul denumit "glicemie bazală modificată".
"Scăderea toleranţei la glucoză se evaluează prin hiperglicemie provocată iar o valoare la 2 ore între 140 şi 199 mg% indică prediabetul. O altă investigaţie importantă este hemoglobina glicată: prediabetul este definit prin valori între 5,7 şi 6,4%", a mai arătat prof.dr. Cheţa.
El a precizat că multe date şi comentarii referitoare la complicaţiile diabetului zaharat se pot regăsesc în lucrarea "Diabetes Complications. New Explanations and Solutions", apărută recent la Editura AGIR din Bucureşti. Lucrarea a fost coordonată de prof. dr. Dan Cheta iar autorii provin din România, Franţa, Germania şi Elveţia.
Sursa: AGERPRES
