Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Braşov este îngrijorată de scăderea continuă a numărului de asistenţi maternali şi trage un semnal de alarmă în ceea ce priveşte cazurile de copii abandonaţi în maternităţi.
"Între anii 1997-2000, în judeţul Braşov au existat un număr de 250 de asistenţi maternali, în prezent numărul acestora fiind de 130. Trebuie tras un semnal de alarmă foarte mare. Nu mai sunt foarte multe persoane care vor să devină asistent maternal pentru că este o mare răspundere.
Acum avem un lot destul de mare care ies la pensie. Chiar dacă alocaţiile au crescut cu 600 de lei, iar în prezent un asistent maternal are un venit de peste 2.000 de lei pe lună, nu mai vor să-şi asume obligaţii. Nu ştiu ce se va întâmpla cu copiii abandonaţi în maternitate, unde o să-i ducem, ce o să facem cu ei. Va fi o problemă foarte mare în următorii ani. Avem nevoie de asistenţi maternali sau de familii de plasament. Pentru familia de plasament este pregătită o legislaţie care trebuie votată în Parlament şi astfel familia de plasament va fi atestată las fel ca asistentul maternal. Aşteptăm cu nerăbdare această legislaţie", a declarat, pentru AGERPRES, directorul adjunct al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Braşov, Daniela Luca.
În judeţul Braşov se înregistrează o scădere a numărului de copii abandonaţi în maternităţi de la 100 în 2013, la 77 anul trecut. O parte dintre cei abandonaţi ajung la asistenţii maternali sau în plasament familial, dar au fost destule cazuri când bunicii au luat nepoţii să-i crească după ce au fost abandonaţi.
Bunicii fac ce pot şi chiar dacă nu au o situaţie prea bună se chinuie să-i crească numai pentru a nu fi abandonaţi şi preluaţi de altcineva. Din cei abandonaţi în maternitate, niciunul nu ajunge în centru plasament pentru că nu există astfel de centre pentru copiii cu vârsta între 0-3 ani, a adăugat sursa citată.
"Doar pentru copiii cu handicap sever avem un astfel de centru la Codlea, unde sunt îngrijiţi un număr de 30 de copii. Pentru că ne ajută specialişti din Anglia,dar avem şi donaţii, aceşti copii sunt îngrijiţi foarte bine", a mai arătat Daniela Luca.
Referitor la copiii născuţi în străinătate şi aduşi în România pentru a fi crescuţi de rude, numărul lor este de 7-8 cazuri pe an, atunci când părinţii lor divorţează sau când au probleme cu justiţia. De asemenea, lunar, Direcţia Generală de Asistenţă şi Protecţia Copilului Braşov solicită de la toate primăriile din judeţ o situaţie cu copiii a căror părinţi au plecat la muncă în străinătate şi au rămas în grija bunicilor sau a rudelor.
"Am observat că primim aceleaşi date în ultimul timp. Nu cred că sunt cele reale. Asistenţii sociali din primării şi chiar primarii tratează cu o oarecare superficialitate acest lucru. Nu cred că este normal ca noi să depistăm astfel de copii într-o comună, când primarul cunoaşte mult mai bine situaţia. Oamenii nu sunt informaţi, există o legislaţie nouă faţă de copiii rămaşi în grija rudelor. Potrivit statisticilor, în zona Făgăraşului există cel mai mare număr de copii ai căror părinţi lucrează în străinătate, 195, dar eu cred că numărul este mult mai mare. În total, avem un număr de 1.019 copii la nivelul judeţului ai căror părinţi lucrează în străinătate. Am observat că există o creştere a copiilor cu vârste cuprinse între 10-14 ani care au rămas în grija bunicilor, iar la această vârstă încep să apară problemele de comportament, frecvenţa la şcoală şi nu cred că bunicii fac faţă acestor probleme ale adolescenţilor", a subliniat directorul general adjunct al DGASPC Braşov.
Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Braşov derulează la nivelul instituţiei trei programe de reintegrare cu ajutorul a două fundaţii mari din România.
"Sunt trei programe mari de reintegrare a copiiilor şi de prevenire a instituţionalizării lor. Familiile sărace sunt ajutate pentru a-şi plăti chiriile, pentru a-şi mai construi o cameră la locuinţa în care stau sau la construirea unei bucătării şi dotarea ei. Vin de la cele două fundaţii şi fac acest lucru. De asemenea, fac cursuri cu educatorii din centrele de plasament pentru integrarea copiiilor. Încercăm să facem tot ce depinde de noi pentru că, după cum ştiţi, în anul 2020 nu mai avem voie să avem copii în centrele deplasament pentru că trebuie închise", a explicat directorul general adjunct.
În judeţul Braşov există în momentul de faţă în centrele deplasament 1.400 de copii, acestea nefiind ocupate la capacitatea maximă. O altă problemă serioasă cu care se confruntă reprezentanţii instituţiei este cea a bugetului, sumele alocate de Consiliul Judeţean în subordinea căruia se află fiind tot mai mici, "iar nevoile tot mai mari şi mai diversificate", a mai menţionat Daniela Luca.
Sursa: AGERPRES
