Potrivit unui studiu, oamenii de ştiinţă au descoperit mai mult de 90 de regiuni genetice ce ar putea explica de ce unele persoane sunt mai susceptibile de a lua în greutate decât altele.
Echipa de cercetători de la consorţiul internaţional Giant (Genetic Investigation of Anthropometric Trait) a cutreierat bibliotecile de ADN a mai mult de 300.000 de oameni, construind cea mai mare hartă genetică a obezităţii.
În căutare de modele consistente ei au găsit o legătură cu genele implicate în procesele de creier, sugerând că obezitatea ar putea avea parţial o bază neurologică. Ei au analizat genetica din spatele indicelui de masă corporală (un raport între greutate şi înălţime), precizează BBC.
Într-o lucrare separată publicată în revista Nature ei au cercetat în mod special cum influenţează genetica distribuţia grăsimii pe întregul corp uman. Se ştie că grăsimea din jurul abdomenului, de exemplu, poate provoca mai multe probleme de sănătate decât grăsimea din jurul coapselor.
Unele dintre cele 33 de regiuni recent identificate cu precizie legate de distribuţia grăsimii corporale dau indicii de ce unele persoane au formă de pară, în timp ce altele se îngraşă mai mult în jurul abdomenului, scrie BBC.
De asemenea, ei au identificat mai mult de 60 de locaţii genetice care influenţează indicele de masă corporală, triplând numărul cunoscut anterior. Iar unele dintre aceste regiuni au legături cu sistemul nervos.
Prof. Elizabeth Speliotes de la Universitatea din Michigan, unul dintre conducătorii cercetării, a declarat că acest fapt a surprins-o: "Nu mergi la neurolog pentru a discuta despre greutate, iar atunci când ne gândim la obezitate nu mergem cu gândul la sistemul nervos".
Cercetarea schimbă modul de gândire despre obezitate, aceasta fiind nu numai o condiţie metabolică, ci având şi o bază neurologică.
De asemenea, cercetătorii cred că unele gene contribuie la modul în care ne controlăm apetitul, iar altele la învăţarea şi memoria cu privire la alimente. Însă pentru unele regiuni genetice rolurile lor în obezitate nu sunt încă pe deplin înţelese, mai scrie BBC.
Prof. Speliotes afirmă că diversitatea mare de zone genetice descoperite sugerează că predispoziţia spre obezitate nu depinde numai de o singură genă.
"Acest lucru face mai puţin probabilă o soluţie împotriva obezităţii valabilă pentru toată lumea", a declarat ea pentru BBC. Chiar acum sunt folosite genul şi vârsta când se fac recomandări generale despre viaţa şi greutatea sănătoasă. "Dar sperăm că acest tip de informaţii genetice ne vor ajuta într-o zi să dăm sfaturi mai adaptate", a adăugat sursa citată.
Prof Peter Weissberg, director medical la British Heart Foundation, a menţionat că se ştia că obezitatea şi în special grăsimea care se acumulează în interiorul abdomenului, pot duce la diabet şi boli de inima, dar "ştim puţin despre cum se întâmplă acest lucru".
Conform opiniei sale, înţelegerea acestor căi ar trebui să ajute la elaborarea unor noi modalităţi de prevenire a obezităţii şi a consecinţelor sale devastatoare asupra sănătăţii, mai notează BBC.
Sursa: AGERPRES
