Directorul Centrului de Sănătate Portuară din Hamburg, Martin Dirksen-Fischer, susţine că nouă persoane din zece pot avea rău de mare la un moment dat în viaţă, însă nu este un motiv de îngrijorare.
Cunoscută sub denumirea medicală de kinetosis sau "rău de mişcare", această stare poate apărea şi în timpul călătoriilor cu autobuzul, maşina, trenul sau avionul.
Răul de mare - explică Andreas Koch, instructor la Institutul Naval de Medicină Maritimă din Germania - este cauzat de o "nepotrivire senzorială" între ceea ce pasagerii văd în cabina unui vas - şi anume o cameră nemişcată - şi senzaţia de mişcare produsă de valuri. Din această cauză, ochii şi sistemul vestibular din urechea internă - responsabil pentru monitorizarea mişcării şi asigurarea echilibrului - transmit semnale contradictorii la creier, iar senzaţia este iniţial una de disconfort generalizat.
"Organismul nu tolerează foarte bine o astfel de discrepanţă", explică Dirksen-Fischer.
Sentimentul de presiune, paloarea şi oboseala sunt simptome tipice ale primei faze a răului de mare, susţine Christian Ottomann, director al unei agenţii de plasare a doctorilor de pe nave. Ulterior se instalează greaţa, adaugă Ottomann, care a lucrat şi el ca medic de navă timp de un an.
Potrivit lui Koch, conflictul dintre cele două senzaţii este stresant pentru organism, care reacţionează prin secretarea unor hormoni de stres, cum ar fi histamina. Nivelurile ridicate de histamină produc greaţă şi vărsături, tratate de obicei cu antihistaminice - în general sub formă de tablete sau conţinute în guma de mestecat.
Un alt medicament utilizat pentru a trata răul de mare este scopolamina, extrasă din plante cum ar fi măselariţa. De asemenea, un remediu natural adesea recomandat pentru răul de mare este ghimbirul, despre care se crede că acţionează asupra centrului vomitiv din creier, a mai precizat Koch.
Sursa: AGERPRES
