Aociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) a solicitat Guvernului să verifice datele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), ca urmare a creşterii "nejustificate" a cuatumului taxei clawback în ultimul trimestru al anului 2014.
În opinia conducerii APMGR, soluţia pentru salvarea industriei farmaceutice locale este implementarea imediată a unui calcul diferenţiat al taxei clawback pentru medicamentele generice, bazat pe introducerea unei proporţii de maximum 65% în calculul procentului 'p' din formula clawback.
APMGR precizează că această propunere are la bază sistemul actual de stabilire a preţului pentru medicamente generice (maxim 65% din preţul medicamentului inovativ) şi a fost deja acceptată de autorităţi ca fiind neutră din punct de vedere bugetar.
"Este nevoie de intervenţia Corpului de Control al Primului Ministru pentru verificarea imediată a activităţii CNAS în condiţiile în care creşterea coeficientului "p" din calculul taxei clawback la 25% în trimestrul 4 al anului 2014, cel mai mare nivel calculat până în prezent, nu este corelată în niciun fel cu cu datele interne ale companiilor privind creşterea consumului de medicamente. Mai mult, la nivelul anului 2014 creşterea coeficientului "p" este de circa 50% faţă de 2013, fapt care nu poate fi explicat prin creşterea consumului," a declarat Dragoş Damian, preşedintele APMGR, potrivit unui comunicat remis presei.
Potrivit APMGR, coeficientul "p" a crescut la 25,23% în trimestrul 4 al anului 2014 faţă de numai 20,92% în trimestrul 3, efectele acestei creşteri a taxei clawback la un nivel nesustenabil fiind "catastrofale" atât pentru pacienţi, cât şi pentru producătorii de medicamente generice. Asociaţia susţine că ritmul de dispariţie al medicamentelor cu preţ accesibil se va accentua, iar restructurările în industria locală de producţie de medicamente se vor înmulţi.
APMGR a amintit că nivelul deja ridicat al taxei clawback a forţat producătorii de medicamente generice din România să disponibilizeze numai anul trecut peste 300 de angajaţi şi a determinat o scădere a producţiei destinate pieţei interne cu circa 10%, precum şi amânarea unor investiţii majore în facilităţi de producţie locale.
În plus, din 2011, de când a fost introdusă taxa clawback, au dispărut de pe piaţă peste 1.300 de medicamente. Mai mult de jumătate dintre acestea, 888 în total, costau mai puţin de 50 de lei, iar 45% erau fabricate în România.
"Ne confruntăm cu un adevărat sabotaj la adresa investitorilor în industria farma şi la o lipsă totală de responsabilitate a autorităţilor competente care asistă la distrugerea unei industrii strategice pentru economia României şi la privarea pacienţilor români de accesul la tratamente farmaceutice accesibile", a declarat Damian. "Dacă nu vor exista schimbări serioase în finanţarea sistemului de sănătate şi în modul de calcul al taxei clawback, previziunile pentru 2015, mai ales după actualizarea listei de medicamente compensate cu noi molecule, sunt sumbre pentru medicamentele generice, " a adăugat preşedintele APMGR.
Asociaţia susţine că a semnalat în numeroase rânduri existenţa unor deficienţe "majore" ale mecanismului de aplicare al taxei clawback, "necorectate" de autorităţi, în ciuda apelurilor repetate ale producătorilor de medicamente generice.
Astfel, susţine AMGR, producătorii de medicamente generice sunt obligaţi să plătească pentru adaosurile distribuitorilor şi farmaciştilor întrucât taxa clawback se calculează la preţul de raft al medicamentelor, care include peste preţul de producător şi adaosurile comerciale.
Totodată, mai afirmă reprezentanţii producătorilor, se menţin greşelile de raportare semnalate de companiile membre APMGR Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) şi lipsa totală de transparenţă în privinţa modului de calcul al taxei clawback.
Alte probleme semnalate de APMGR se referă la menţinerea în baza de calcul a taxei clawback a medicamentelor achiziţionate în spitale care se decontează de două ori, spitalele fiind finanţate de către CNAS în baza sistemului DRG, existenţa fraudelor demonstrate şi a medicamentelor falsificate în sistem, ceea ce determină creşterea artificială a taxei clawback, dar şi menţinerea unor preţuri "mult peste cele din restul UE" pentru cele mai decontate 50 de medicamente, ceea ce rezultă în creşterea taxei clawback.
Sursa: AGERPRES
