Potrivit unui studiu referitor la nevoile de servicii în rândul părinţilor copiilor cu tulburări de spectru autist (TSA), realizat de Fundaţia Romanian Angel Appeal (RAA), România nu este încă potrivită, sub multe aspecte, pentru a oferi condiţii prielnice de dezvoltare a copiilor cu autism şi familiilor lor, şi chiar dacă au fost înregistrate progrese în ultimii ani, încă este nevoie de informare cu privire la autism şi la specificul afecţiunii.
Atât studiile de caz, cât şi ancheta sociologică arată că, înainte de diagnostic, 66% dintre familii nu auziseră sau ştiau foarte puţine lucruri despre afecţiune, iar 60% dintre cei intervievaţi au considerat că, după diagnosticare, informaţiile cu privire la opţiunile terapeutice sunt extrem de importante.
"Părintele nu este nici foarte bine informat, iar informaţiile pe care le primeşte de la medic sunt de obicei foarte neclare pentru el, sunt greu de înţeles, sunt greu de urmărit, uneori sunt foarte multe odată şi atunci e foarte greu să gestioneze toată cantitatea de informaţii. Important e să meargă la medic, să obţină un diagnostic, după care e de preferat să meargă în serviciul public să obţină acel certificat de dizabilitate, pentru că pe baza lui obţine nişte facilităţi, după care trebuie să identifice, la nivel local, serviciile de suport", a declarat joi directorul de dezvoltare al Fundaţiei RAA, Adelaide Tarpan.
Ea a explicat că există şi servicii publice care oferă circa 5-10 ore de terapie pe săptămână, insuficiente faţă de cele 20-40 de ore recomandate la nivel european, însă există şi din ce în ce mai multe servicii înfiinţate de organizaţii neguvernamentale, care au avantajul că se face terapie mai intensiv, existând şi posibilitatea folosirii lor ca centre de zi, unde copilul poate sta 6-8 ore.
Adelaide Tarpan a mai spus că RAA va organiza în acest an o tabără-pilot, după model norvegian, la care vor participa 20 de familii cu copii cu TSA, costurile fiind suportate de fundaţie.
"Ideal ar fi să existe un mix de astfel de servicii, adică să ai copil integrat în şcoală, în grădiniţă, să primească intervenţie şi acolo şi să ai şi servicii după şcoală/grădiniţă, centru de zi, unde să faci terapie ceva mai mult, individual şi părintele bineînţeles că trebuie să ştie cum să continue intervenţiile pe care le primeşte la centru şi cum să lucreze cu el acasă, ce comportamente a dobândit el, pe ce comportamente se lucrează", a arătat directorul de dezvoltare al Fundaţiei RAA.
Scopul proiectului este acela de a creşte accesul la consiliere şi informare pentru 200 de părinţi având copii cu TSA, creşterea şanselor de integrare socială prin intervenţii terapeutice pentru 100 de copii cu TSA, îmbunătăţirea capacităţii de oferire de servicii pentru 10 centre TSA prin formarea a 20 de profesionişti şi suport pentru 20 de familii cu TSA prin participarea la o tabără de formare.
Sursa: AGERPRES
