Preşedintele Alianţei pentru Sănătate din România, Cristian Hotoboc, a declarat că starea sistemului de sănătate din România ar putea fi ameliorată printr-un pact naţional dedicat acestui domeniu semnat de toate partidele politice parlamentare, pe următorii zece ani.
Cristian Hotoboc a dat asigurări că alianţa va veni, în cel mai scurt timp, şi cu o propunere de text, pe marginea căruia să poată fi formulate eventuale amendamente, astfel încât pactul să poată fi semnat cât mai curând.
"Pactul naţional de sănătate este singura soluţie pentru a asigura predictibilitatea şi stabilitatea sistemului sanitar, astfel încât să nu mai avem schimbări bruşte de direcţie, în funcţie de schimbarea ministrului", a explicat Cristian Hotoboc.
Ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, a declarat că susţine ideea unui astfel de pact.
"Este de dorit un astfel de pact, un consens politic, pentru a ne asigura că, de acum încolo, lucrurile nu se vor mai schimba brusc, în funcţie de cei care vin la conducerea Ministerului Sănătăţii. Sunt chestiuni care trebuie să continue, indiferent de coloratura politică a ministrului. Sunt de acord cu ideea de a avea o continuitate. Ar fi de dorit o chestiune de coerenţă politică, sunt peste 30 de miniştri ai sănătăţii în 20 de ani de tranziţie, clar că nu este un lucru normal, clar că modificările au fost prea abrupte şi prea bruşte în domeniul sănătăţii şi cred că asta este de fapt principala consecinţă a stării de fapt din sistem", a declarat Nicolae Bănicioiu.
Potrivit acestuia, schimbările de strategie periodice s-au succedat cu o rapiditate pe care nici asiguratul şi nici personalul medical "nu puteau să le înţeleagă de multe ori".
Europarlamentarul Cristian Buşoi a declarat că acest acord politic este esenţial pentru buna funcţionare a sistemului de sănătate.
"Sistemul de sănătate din România este pe ultimele locuri din UE. Şi puţinii bani pe care îi avem de multe ori se cheltuiesc ineficient sau chiar fraudulos. Sunt câteva lucruri cu care trebuie să cădem de acord mai mult decât partidele politice întreaga societate", a spus Buşoi.
Întocmit pe baza datelor primite de la CNAS, MS, MFP, ANAF, raportul prezentat de APSR reflectă starea sistemului de sănătate din România şi este rezultatul analizei de detaliu a infrastructurii medicale, a serviciilor furnizate, a surselor de venit şi a structurii alocării cheltuielilor.
Referindu-se la problemele de natură structurală, autorii analizei au evidenţiat faptul că veniturile sunt "insuficiente", gradul de colectare este încă "suboptim, alocarea resurselor este subiectivă", iar utilizarea resurselor financiare nu este "calibrată" cu obiectivele de sănătate publică ale Guvernului.
În plus, autorii au mai evidenţiat şi faptul că dezechilibrul privind accesul la servicii dintre mediile urban şi rural se amplifică, iar subdezvoltarea medicinei primare lasă fără alternativă numeroşi asiguraţi, care apelează la spitale pentru afecţiuni tratabile la alte niveluri de asistenţă.
Pentru diminuarea dezechilibrelor de acces la servicii, APSR propune ca CNAS şi Ministerul Sănătăţii să facă mai mult pentru a atrage profesionişti în zonele deficitare, ameliorând, printre altele, activitatea comisiilor judeţene pe specialităţi, sistemul de tarifare a prestaţiilor şi infrastructura de servicii în zonele rurale.
În ceea ce priveşte corelarea prestaţiilor medicale cu obiectivele naţionale, reprezentanţii APSR susţin că CNAS ar trebui să folosească anumite pârghii asupra furnizorilor, pentru a le alinia comportamentul la priorităţile naţionale de sănătate publică, prin indicatori de performanţă, decontare în funcţie de performanţă, ghiduri şi protocoale terapeutice, trasee clinice şi raportarea satisfacţiei pacienţilor.
Sursa: AGERPRES
