Potrivit unui studiu realizat de cercetători americani, comportamentul infracţional la persoanele în vârstă, incluzând furtul, încălcarea regulilor de trafic, avansurile sexuale, violarea de domiciliu, urinatul în public, poate fi un semn de demenţă.
Există o categorie de oameni care comit astfel de contravenţii pentru prima dată la o vârstă înaintată. Acest comportament poate fi determinat de o boală degenerativă a creierului, a spus dr. Georges Naasan de la Memory and Aging Center al Universităţii California din San Francisco.
Împreună cu ceilalţi coautori ai studiului, el a analizat dosarele medicale a 2.397 de pacienţi diagnosticaţi cu boala Alzheimer sau alte tipuri de demenţă între 1999 şi 2012. Ei au scanat fişele pacienţilor cu privire la comportamentul considerat "infracţional" folosind cuvinte-cheie precum "arestare", conducere sub influenţa băuturilor alcoolice, furt din magazine şi violenţă, descoperind că 204 de pacienţi, adică 8,5 la sută din total, se încadrau în acest tip de abordare.
Comportamentele lor au fost de cele mai multe ori mai degrabă un semn precoce de demenţă frontotemporală (bvFTD) sau de afazie primară progresivă (PPA), un tip de demenţă care duce la deteriorarea limbajului, decât de boală Alzheimer.
Din grupul cu comportamente considerate "infracţionale", 64 de persoane au avut demenţă frontotemporală, 24 au avut afazie primară progresivă, 42 au avut Alzheimer, iar restul au avut diferite alte forme de demenţă.
Pacienţii cu demenţă frontotemporală sau cu afazie primară progresivă tind să fie mai tineri, cu o medie de vârstă de 59-63 de ani, în comparaţie cu pacienţii cu Alzheimer, care au o vârstă medie de 71, atunci când medicii lor au consemnat comportamente criminale.
Mai mult de 6,4 la sută dintre pacienţii din "grupul infracţional", cu demenţă frontotemporală, au manifestat violenţă fizică sau verbală în timpul bolii, comparativ cu 3,4 la sută dintre cei cu afazie primară progresivă şi doi la sută din cei cu boala Alzheimer, au menţionat cercetătorii.
Pentru patru la sută dintre pacienţii cu demenţă frontotemporală, violenţa a fost una dintre primele simptome ale bolii creierului. În acelaşi timp, bărbaţii au fost mult mai predispuşi decât femeile să facă avansuri sexuale şi să urineze în public.
Dacă pacienţii au un istoric familial de boli neurodegenerative, ar putea fi posibil de corelat acest tip de comportament criminal cu o problemă de bază a creierului, a explicat Naasan.
Cu toate acestea, cele mai multe dintre aceste boli sunt "sporadice", ceea ce înseamnă că ele nu apar dintr-o cauză genetică identificabilă şi sunt dificil de prezis, a precizat cercetătorul. "În general, detectarea precoce a modificărilor de personalitate deviante faţă de ceea ce este considerat "normă" pentru un anumit individ ar trebui să îndemne la o evaluare a cauzelor posibile la nivelul creierului", susţine Naasan.
Semnele timpurii ale demenţei frontotemporale pot include modificări de personalitate, inclusiv dezinhibare, lipsa de empatie, pierderea motivaţiei, apatie sau comportamente obsesiv-compulsive, a precizat Naasan.
Familia şi prietenii pot lua cu uşurinţă aceste schimbări de comportament la modul personal, însă ei trebuie să înţeleagă că acesta poate fi primul semn al unei boli şi ar trebui să solicite o evaluare medicală, a mai spus cercetătorul.
Naasan şi colegii săi nu au cercetat antecedentele penale în general şi deci nu pot spune ce procent din totalul persoanelor care comit infracţiuni au tulburări neurologice, notează Reuters.
Furnizorii de servicii medicale nu sunt de obicei familiarizaţi cu demenţa frontotemporală şi, de aceea, greşesc frecvent diagnosticul încadrând pacientul la tulburare bipolară sau schizofrenie cu debut tardiv, a adăugat el.
Tulburările din spectrul demenţei frontotemporale pot fi diagnosticate cu precizie cu aşa-numitele scanere PET (tomografie cu emisie de pozitroni) şi cu ajutorul testelor neuropsihologice, a precizat Naasan, citat de Reuters.
Sursa: AGERPRES