Un colectiv de cercetători din Germania şi SUA, coordonat de profesorul Kim Lewis, de la Universitatea Northeastern din Boston, a realizat un nou tip de antibiotic, numit "Teixobactin", cu scopul de a trata bacteriile ce au dezvoltat rezistenţă la alte tratamente.
Testele efectuate pe mai multe varietăţi de animale au dat rezultate încurajatoare, specialiştii estimând că, 'dacă totul merge bine, în 5-6 ani, aceasta ar putea deveni primul membru al unei noi clase de antibiotice'.
Eficienţa noului antibiotic a fost dovedită pentru Clostridium difficile, bacterie care produce diaree, contra stafilococului auriu, care stă la originea unor infecţii alimentare, ducând chiar la septicemie, şi a bacteriei tuberculozei, Mycobacterium tuberculosis. Toate cele trei bacterii menţionate au dobândit rezistenţă faţă de antibioticele clasice.
'Această descoperire este promiţătoare pentru dezvoltarea viitoare a antibioticelor şi este o oportunitate de a relansa cercetarea în acest domeniu', a declarat Kim Lewis, subliniind faptul că rezistenţa dobândită faţă de antibiotice 'provoacă o criză a sistemelor de sănătate publică '.
Rezistenţa la antibiotice ar putea duce la moartea a 10 milioane de persoane pe an, la nivel global, în 2050, cauzând şi o diminuare a PIB-ului mondial cuprinsă între 2 şi 3 %, apreciază o comisie de experţi alcătuită de guvernul britanic.
'Teixobactin'- ul omoară bacteriile prin distrugerea pereţilor celulelor acestora, metodă asemănătoare celei folosite de vancomicină. Aceasta a fost descoperită în anii 1950, iar agenţii patogeni contra cărora a fost utilizată au dezvoltat rezistenţă la produsul farmaceutic abia după 30 de ani. Noul antibiotic este eficient în combaterea unor bacterii deoarece combină mai mulţi factori şi, din această cauză, oamenii de ştiinţă estimează că agenţii patogeni vor dobândi rezistenţă la el după o perioadă mai mare decât s-a întâmplat în cazul vancomicinei.
Sursa: AGERPRES
