Potrivit unui studiu, exagerările din informaţiile bazate pe cercetări medicale provin în primul rând din comunicatele de presă oficiale publicate de universităţile în cauză şi sunt foarte rar generate de mass-media.
Informaţiile medicale pot avea un impact semnificativ asupra comportamentului oamenilor în ceea ce priveşte sănătatea lor şi nu reflectă întotdeauna foarte fidel activitatea ştiinţifică pe care ar trebui să o popularizeze, relatează France Presse.
Având în vedere acest lucru, cercetători de la Universitatea din Cardiff (Marea Britanie) au încercat să stabilească cine se află la originea acestor extrapolări - universităţile sau presa.
Ei au studiat 462 de comunicate de presă emise de douăzeci de universităţi britanice în 2011 pe teme medicale sau biomedicale şi le-au comparat cu 668 de articole de presă publicate imediat după aceea.
Ei au descoperit că 40% din comunicatele de presă ale universităţilor conţineau sfaturi excesive, 33% făceau legături de cauzalitate exagerate şi 36% aveau tendinţa să extrapoleze în mod excesiv la om rezultatele studiilor efectuate pe animale.
Atunci când astfel de exagerări au existat în comunicatul original, a existat şi un grad mare de preluare a lor de către presă. Cele mai susceptibile de a fi preluate de către jurnalişti s-au dovedit a fi legăturile eronate de cauză-efect şi extrapolările de la animale la om.
În schimb, dacă textul sursă destinat presei nu a conţinut nicio exagerare, jurnaliştii au fost în marea lor majoritate foarte precauţi. Atunci când comunicatele originale au reflectat în mod fidel cercetările, doar 17% din articolele de presă au conţinut sfaturi excesive, 18% au făcut legături de cauzalitate eronate şi 10% au făcut extrapolări exagerate de la animale la om.
În opinia lor, acest fenomen este generat de "o cultură în creştere a concurenţei între universităţi şi a auto-promovării, care se adaugă presiunilor tot mai mari asupra jurnaliştilor de a face mai mult în mai puţin timp".
Concluzia este că exagerările detectate de studiu nu apar ex-nihilo în presă, ci sunt prezente în textele comunicatelor difuzate de cercetători şi institutele la care lucrează, subliniază autorii studiului, Petroc Summers şi Chris Chambers. Ei menţionează totuşi că cercetarea lor se bazează doar pe observaţii şi că nu trebuie să se tragă concluzii definitive.
Într-un comentariu ataşat studiului, Ben Goldacre, cercetător la School of Hygiene & Tropical Medicine din Londra, estimează că oamenii de ştiinţă trebuie să fie responsabili de exagerările conţinute în comunicatele oficiale de presă emise de structura lor de cercetare.
Sursa: AGERPRES
