Raportul Agenţiei Naţionale Antidrog relevă faptul că, din punct de vedere teritorial în România, consumul de canabis este cel mai extins, şi anume, în 21 de judeţe, dar cu valori relativ mici faţă de 2012, în timp ce substanţele noi psihoactive sunt prezente în 20 de judeţe.
Potrivit raportului prezentat miercuri de chestorul de poliţie Sorin Oprea, directorul ANA, prezenţa cocainei pe piaţa românească de droguri este în scădere uşoară în 2013. În zona Bucureşti-Ilfov s-a înregistrat în continuare cel mai mare consum de droguri, urmată de judeţele Iaşi şi Cluj.
"O situaţie importantă a consumului de droguri este înregistrată la nivelul marilor centre universitare sau în judeţele de graniţă - Bucureşti, Iaşi, Cluj, Sibiu, Tg. Mureş, Timişoara şi Constanţa", a declarat Oprea.
Din punct de vedere al bolilor infecţioase asociate consumului de droguri, cea mai mare incidenţă o au hepatitele tip B şi C. Hepatita C a înregistrat o creştere de 79,2 % faţă de 2012.
Raportul arată că există o creştere alarmantă a infectării cu virusul HIV, de 49,2% în rândul consumatorilor de droguri injectabile şi concluzia este că "se menţine semnalul de alarmă pentru riscurile de boli infecţioase asociate consumului". În 2013, heroina a fost principalul drog care se administrează injectabil.
În acest context, urgenţele medicale cauzate de consumul de droguri care s-au înregistrat la nivel naţional au fost de 1.501 cazuri în 2013, comparativ cu 2012, când au fost 2.043 de cazuri, scăderea fiind de 26,5%.
Din repartiţia geografică a consumului de droguri se observă o restrângere teritorială, de la 19 judeţe la numai patru (Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Galaţi) în privinţa urgenţelor medicale. Raportul ANA mai arată că se observă o tendinţă de echilibrare a consumatorilor de sex feminin cu cei de sex masculin, deşi predominant era cel din urmă.
Decesele asociate consumului de droguri arată că în 2013 au fost 30 cazuri asociate consumului direct (28 în Bucureşti, câte unul în Arad şi Ilfov), iar 9 au fost asociate indirect, unul în Constanţa şi restul în Bucureşti.
"În legătură cu substanţele identificate de specialişti, examenele toxicologice au relevat prezenţa de opiacee în 27 de cazuri în combinaţii cu heroină, metadonă şi tramadol.(...) În perioada evaluată, la nivelul penitenciarelor reiese că numărul consumatorilor de droguri este în scădere cu 16 % în 2013 faţă de 2012, dar a crescut numărul persoanelor implicate în grupurile de crimă organizată, ajungând aproape dublu faţă de 2012. De la 378 persoane în 2012 se ajunge la 718 persoane în 2013", a spus Sorin Oprea.
Referitor la piaţa drogurilor, raportul arată că România rămâne un punct important pe ruta balcanică, dinspre Afganistan, Iran, Turcia, Vestul Europei, că se situează pe o rută alternativă de introducere a cocainei în Europa şi o ţară de destinaţie pentru majoritatea tipurilor de droguri. Totuşi, se observă cantităţi reduse introduse în ţară faţă de ceea ce se întâmplă la nivel european.
Faţă de 2012 se observă o scădere de 28,4 % a cantităţii totale de droguri confiscate, dar sunt creşteri semnificative pe categorii de droguri cu risc mare.
"Sunt creşterile semnificative pe categorii de droguri care reprezintă risc major, heroină, care are o creştere de 2,5 ori, metilonă de peste două ori şi metadonă de 7 ori", a completat directorul ANA.
Oprea a apreciat colaborarea care s-a realizat între instituţiile de profil din România, subliniind că aplicarea noilor prevederi legale prevede conceptul nou de justiţie terapeutică şi evaluării persoanelor identificate în sfera drogurilor. Astfel, consumatorii se pot înscrie într-un program integrat de consiliere şi asistenţă psihologică şi socială.
Sursa: AGERPRES
