Proiectul Universităţii de Medicină şi Farmacie "Victor Babeş" din Timişoara, "Biobanca de ţesuturi - suport în cercetarea afecţiunilor rare în dermatologie" se doreşte să fie transformat în Centru de excelenţă, un standard de conduită practică unde să fie pregătită resursa umană.
'Se doreşte ca biobanca realizată să devină un Centru de excelenţă, un standard de conduită practică, să pregătească resursa umană în acest sens, să se asigure servicii non-profit în domeniu şi să stimuleze şi interesul altor instituţii, gen spitale, pentru astfel de servicii.
Dezvoltarea unei biobănci deschide noi orizonturi de cercetare, dar şi de colaborare şi integrare cu centre recunoscute, cum ar fi Institutul de Cercetări Macromoleculare 'Petru Poni' din Iaşi, un centru al Academiei Române, Universitatea Eppendorf din Hamburg şi altele', a declarat, vineri, pentru AGERPRES, prof. univ. dr. Caius Solovan, şeful Clinicii Universitare de Dermatologie şi Venerologie Timişoara.
Specialistul dermatolog susţine că dezvoltarea acestui domeniu implică o echipă multidisciplinară cu specialişti în diverse ramuri medicale: biochimie, anatomie patologică, biologie celulară şi moleculară, geneticieni, dar şi biologi şi bioinformaticieni, care să fie capabili să acceseze o tehnologie de vârf cu o mare atenţie la aspectele de etică a cercetării ştiinţifice.
Universitatea de Medicină şi Farmacie 'Victor Babeş' din Timişoara a lansat anul trecut acest proiect, fiind prima biobancă din România care conţine probe proaspete de ţesut cutanat. Proiectul este realizat în parteneriat cu Universitatea din Zurich prin 'Programul de cooperare Elveţiano-Român', fiind coordonat la nivel naţional Caius Solovan. Echipa implicată în acest proiect este format din cercetători cu diferite specializări (medici, biologi, biochimişti, bioinformaticieni).
Caius Solovan a participat în aceste zile la Conferinţa ESBB (European, Africa and Asia Society for Biobanking and Bioprocessing) care s-a desfăşurat la Leipzing (Germania), unde a susţinut o prezentare cu tema 'A biobank supporting rare disease research in Dermatopathology'.
'Biobanca conţine probe de ţesut cutanat proaspăt, conservate la minus 80 de grade Celsius, probe de sânge fracţionat, specimene fixate în formol şi incluse în parafină, material genetic (ADN) extras, împreună cu o baza de date cu informaţii clinice/registru de pacienţi cu limfoame cutanate despre pacienţii incluşi în studiu. Colecţia de probe de ţesut cutanat se axează în principal pe tipuri rare de limfoame cutanate şi afecţiuni inflamatorii cutanate (dermatoze inflamatorii), dar include şi alte neoplazii cutanate, precum melanoame şi carcinoame bazocelulare. Principalele obiective ale acestui studiu sunt identificarea unor anomalii în genom - 'genetic imbalances'- în cazul unor patologii cutanate care nu au fost studiate anterior din această perspectivă, precum şi corelarea biomarkerilor celulari, tisulari şi circulanţi', a detaliat Solovan.
Datele obţinute în urma acestui studiu vor completa bazele de date externe/internaţionale prin intermediul platformei Progenetix, care conţine aproximativ 40.000 de specimene la ora actuală.
Grupul de la Universitatea din Zurich, condus de Michael Baudis, MD PhD, este unul dintre liderii din domeniul meta-analizelor la scara a datelor despre anomaliile genetice de tipul CNV (copy number variant) şi deţine cea mai vastă colecţie de date CAN (copy number anomalies) în cancer. Astfel, datele obţinute în studiul efectuat de echipa de cercetători din România sunt comparate cu cele din studii şi cercetări similare, contribuind la cunoaşterea structurii şi funcţionării genomului uman.
Sursa: AGERPRES
