A fost pus în dezbarere publică de către Ministerul Sănătăţii un proiect de ordin referitor la donarea de organe care prevede că prelevarea se poate face fără consimţământul membrilor de familie, dacă în timpul vieţii, persoana decedată şi-a exprimat opţiunea în favoarea donării, printr-un act notarial de consimţământ, pentru prelevare şi înscrierea în Registrul naţional al donatorilor de organe, ţesuturi şi celule.
"Prelevarea se poate face fără consimţământul membrilor familiei dacă, în timpul vieţii, persoana decedată şi-a exprimat deja opţiunea în favoarea donării, printr-un act notarial de consimţământ pentru prelevare şi înscrierea în Registrul naţional al donatorilor de organe, ţesuturi şi celule", prevede referatul de aprobare.
În acelaşi referat se precizează că donatorul şi primitorul vor semna un înscris autentic prin care declară că donarea se face în scop umanitar, are caracter altruist şi nu constituie obiectul unor acte şi fapte juridice în scopul obţinerii unui folos material sau de altă natură.
Totodată, în condiţiile în care pe teritoriul naţional nu există niciun primitor compatibil cu organele, ţesuturile şi celulele de origine umană disponibile, acestea pot fi alocate în reţeaua internaţională de transplant, pe baza unei autorizaţii emise de Agenţia Naţională de Transplant.
În cazul minorilor sau persoanelor lipsite de capacitate de exerciţiu, consimţământul va fi dat de părinţi sau de celelalte persoane care au calitatea de ocrotitor legal al acestora, după caz.
Preşedintele tribunalului în a cărui circumscripţie teritorială se află sediul centrului unde se efectuează transplantul sau al tribunalului în a cărui circumscripţie teritorială locuieşte donatorul semnează numai pentru donatorii minori care au cel puţin 10 ani.
Diagnosticul morţii cerebrale se stabileşte pe baza următoarelor criterii: absenţa reflexelor de trunchi cerebral, absenţa ventilaţiei spontane, confirmată de testul de apnee, traseu electroencefalografic care să ateste lipsa electrogenezei corticale sau eco Doppler transcranian sau angiografia celor 4 axe vasculare carotidiene sau scintigrafia cerebrală cu technetiu sau angioCT cranian care să ateste lipsa circulaţiei sanguine intracerebrale.
Potrivit proiectului, cele 3 examene care confirmă moartea cerebrală se repetă la un interval de cel puţin 6 ore pentru adulţi. Pentru copii, intervalul este de 48 ore pentru nou-născutul cu vârsta între 7 zile - 2 luni, 24 de ore pentru copilul cu vârsta între 2 luni - 2 ani şi 12 ore pentru copilul cu vârsta între 2 - 7 ani.
Pentru copiii cu vârsta peste 7 ani, intervalul este acelaşi ca la adulţi. La nou-născutul cu vârsta mai mică de 7 zile nu se declară moartea cerebrală.
"Cauza care a determinat moartea cerebrală trebuie să fie clar stabilită. Diagnosticul de moarte cerebrală va fi stabilit de doi anestezişti reanimatori diferiţi sau de un anestezist reanimator şi un neurolog sau neurochirurg", mai precizează proiectul.
Sursa: AGERPRES
