Potrivit unui studiu, Otzi, omul gheţurilor, o mumie foarte bine conservată şi descoperită în Alpi, avea o predispoziţie genetică de a suferi de boli cardiovasculare.
Această nouă descoperire poate explica de ce acest bărbat, care a trăit în urmă cu 5.300 de ani şi care era nevoit să ducă o viaţă activă, nu fuma şi nici nu mânca junk food de pe canapea, în faţa televizorului, suferea totuşi de ateroscleroză.
"Am fost surprinşi să constatăm că avea o predispoziţie genetică foarte puternică pentru boli cardiovasculare", a declarat coautorul acestui studiu Albert Zink, paleopatolog la Institutul pentru studierea Mumiilor din cadrul Academiei Europene din Bozen/Bolzano, Italia. "Nu ne aşteptam să descoperim predispoziţia genetică pentru acest tip de boli la oameni care au trăit într-o perioadă atât de îndepărtată", a mai adăugat el.
Otzi a fost descoperit în 1991. Doi alpinişti au dat peste mumia sa, incredibil de bine conservată, în Alpii Ötztal, în apropiere de graniţa dintre Austria şi Italia. De atunci, fiecare detaliu al omului gheţurilor a fost studiat sub lupa ştiinţei. De la conţinutul ultimei sale mese şi circumstanţele în care a murit (Otzi a suferit un puternic traumatism cranian şi a fost străpuns de o săgeată) şi până la locurile unde a trăi şi "stilul" său vestimentar.
Studii anterioare au dezvăluit că Otzi mai suferea de artrită, boala Lyme şi avea numeroase carii dentare. Un examen la computerul tomograf a indicat prezenţa unor depuneri pe pereţii arterelor, un semn că suferea şi de ateroscleroză.
Iniţial, ateroscleroza a fost o surpriză pentru cercetătorii care-l analizau pe Otzi, pentru că există o majoritate covârşitoare a studiilor care pun această boală pe seama unui stil de viaţă sedentar, combinat cu consumul unei cantităţi mari de alimente bogate în calorii, condiţii specifice lumii moderne. Există însă şi alte studii recente, bazate pe tomografii ale unor mumii egiptene, care au ajuns la concluzia că maladiile cardiovasculare erau destul de frecvent întâlnite şi în Antichitate, la oameni care aveau stiluri de viaţă cu totul diferite faţă de cel modern, care predispune spre aceste afecţiuni.
"Se pare că această familie de boli era deja întâlnită frecvent în perioada antică, aşa că este clar că nu este vorba de maladii care ţin de avansul civilizaţiei", a declarat Zink pentru Live Science.
Oamenii de ştiinţă au recoltat recent o mostră din osul coxal al lui Otzi, reuşind să secvenţieze întregul genom al acestui vânător-culegător din Neolitic, pentru a determina care este locul său în arborele genealogic european. În cadrul acestui studiu, ei au descoperit şi că Otzi mai are 19 urmaşi în viaţă, în Europa.
În noul studiu, publicat în ultimul număr al revistei Global Heart, Zink şi colegii săi au descoperit că Otzi avea câteva mutaţii genetice asociate maladiilor cardiovasculare, printre care o mutaţie pe cel de-al 9-lea cromozom care are o legătură strânsă cu bolile de inimă.
"El nu fuma, ducea o viaţă foarte activă, mergea foarte mult, nu suferea de obezitate şi, chiar şi aşa, suferea de ateroscleroză", conform lui Zink. Această descoperire indică faptul că genele joacă un rol mai important decât se credea în apariţia maladiilor cardiovasculare.
Sursa: AGERPRES
