Potrivit estimărilor statistice, aproape 100.000 de asistente medicale au plecat la muncă în străinătate, în ultimii şapte ani, astfel că o nouă lege de salarizare în sistemul sanitar ar trebui să includă asistentele medicale, creşterea salariilor acestei categorii prin intermediul salarizării în funcţie de performanţă pentru a încerca stoparea migraţiei angajatelor cu experienţă din sectorul public de sănătate, atrage atenţia Federaţia Solidaritatea sanitară din România.
Potrivit unui comunicat al sindicaliştilor din sănătate, informaţiile privind situaţia asistentelor medicale din serviciile publice de sănătate sunt preluate din bazele de date publice ale Institutului Naţional de Statistică şi au făcut obiectul unui studiu ale cărui rezultate arată că, în comparaţie cu anul 1990, în sistemul public de sănătate numărul asistentelor medicale a scăzut cu 30.000 (circa 25%), respectiv de la 125.484 asistente în 1990, la 95.484 în 2012. Cea mai dramatică scădere a numărului de asistente medicale a avut loc în perioada 2007 - 2012, respectiv 23.000, sistemul public de sănătate pierzând 17% dintre asistentele medicale.
Pe locul al doilea se situează categoria de personal sanitar auxiliar din unităţi publice, care a scăzut în acelaşi interval de la 66.063 salariaţi, în 1990, la 55.717 în 2012, adică o reducere de circa 16% (cu 10.346 mai puţini salariaţi).
"Dacă avem în vedere că cele două categorii de personal se ocupă de două paliere diferite ale îngrijirilor de sănătate, reiese faptul că, în 25 de ani, sectorul public a pierdut peste 40.000 de salariaţi (pe fondul creşterii numărului de pacienţi). Observăm, astfel, că îngrijirile de sănătate din sectorul public înregistrează cea mai gravă criză a sectorului sanitar. În ultimii 23 de ani, numărul pacienţilor a crescut cu 12%, în timp ce numărul asistentelor medicale a scăzut cu circa 25%. Situaţia indică o creştere cu aproape 40% a sarcinilor de serviciu în acest interval (ea fiind şi mai mare dacă luăm în considerare anii în care numărul de pacienţi a fost mult mai mare decât în 2012)", se menţionează în comunicatul FSSR.
În opinia sindicaliştilor, creşterea vârstei de pensionare a asistentelor medicale de la 60 de ani (59 de ani şi 8 luni la ora actuală) la 65 de ani este departe de a putea fi considerată un succes, fiind de fapt "o măsură pompieristică, menită să salveze ceva din dezastrul în care se află această categorie de personal, creat de guvernările din ultimii şapte ani".
"Măsura necesară o constituie deblocarea posturilor de asistenţi medicali în sistemul sanitar public la un nivel comparativ cu anul 1990 (cel puţin 30.000) şi asigurarea finanţării necesare, atât pentru aceste noi posturi, cât şi pentru salarizarea adecvată a acestei categorii de personal. Analiza datelor arată că există forţa de muncă necesară pentru a ocupa aceste posturi. Spre exemplu, absolventele de şcoli postliceale din anii 2013 şi 2014 (conform estimărilor) însumează circa 40-45.000, adică peste nevoile sistemului", subliniază FSSR.
Formarea noilor asistente medicale a cunoscut o creştere semnificativă, mai ales în ultimii 13 - 14 ani, aproximativ 185.000 de asistente medicale fiind formate în perioada 2000 - 2014, adică aproape dublul numărului de asistente medicale ce lucrează în sectorul public.
"Nu există informaţii ce se întâmplă din punct de vedere profesional cu peste 100.000 de asistente medicale, acest număr fiind compus din absolventele de şcoli postliceale din ultimii şapte ani şi asistentele medicale care au plecat din sistemul sanitar public în aceeaşi perioadă (23.000). În aceste condiţii, este posibil ca numărul asistentelor medicale plecate la muncă în străinătate în ultimii şapte ani să atingă cifra de 100.000. România este, probabil, cel mai mare furnizor de asistente medicale pe piaţa muncii din Uniunea Europeană, în condiţiile în care sistemul românesc public de sănătate se confruntă cu cel mai mare deficit de asistente medicale de până acum", arată Federaţia.
În acest context, sindicaliştii atrag atenţia asupra faptului că forţa de muncă ce se ocupă de serviciile de îngrijire acordare în sectorul sanitar public este deficitară (cel puţin 25% mai puţini angajaţi), alcătuită din salariate obosite (de muncă suplimentară cu caracter permanent), îmbătrânite (de rămânerea în activitate peste vârsta standard de pensionare), dezamăgite (de nivelul de salarizare), îmbolnăvite (de condiţiile de lucru şi de bolile profesionale).
"În aceste condiţii, preocuparea ultimilor doi miniştri pentru o lege de salarizare suplimentară a medicilor ratează cea mai importantă problemă a resursei umane din sistemul sanitar, problema asistentelor medicale, respectiv problema capacităţii sistemului de-a acorda îngrijiri medicale. O nouă lege de salarizare trebuie să includă cel puţin şi asistentele medicale (opinia noastră este că ar trebui să vizeze toate categoriile de personal), creşterea salariilor asistentelor medicale prin intermediul salarizării în funcţie de performanţă fiind una din măsurile necesare pentru a stopa migraţia angajatelor cu experienţă din sectorul public de sănătate", mai spun sindicaliştii.
Sursa: AGERPRES
