Proiectul COST recunoaşte cancerul de piele ca efect al expunerii la radiaţiile solare şi are ca scop dezvoltarea şi implementarea de standarde europene în ceea ce priveşte prevenţia bolilor de piele profesionale, de la dermatite de contact iritative sau alergice până la cancere de piele profesionale.
"În ţara noastră se desfăşoară un proiect european care se numeşte StanDerm şi care îşi propune să introducă standarde în medicina ocupaţională în sensul de a preveni dezvoltarea dermatitelor profesionale.
Ele reprezintă practic o treime din cazurile de afectare a personalului care munceşte în România şi se consumă foarte multe resurse financiare pentru rezolvarea acestor suferinţe. Practic, la nivel european s-au făcut studii economice şi s-a demonstrat că anual se cheltuiesc peste 5 miliarde de euro pentru tratamentul dermatozelor profesionale, de aici şi rolul acestui proiect tandem care îşi propune introducerea acestor standarde pentru reducerea acestor cheltuieli", a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă susţinută la Parlament, prof. dr. Sorin Ţiplica.
El a arătat că implementarea unor reguli de protecţie a muncii pentru prevenirea dermatozelor profesionale este foarte importantă şi reuşeşte să scadă cheltuielile dedicate problemelor impuse de ocupaţie.
"S-a constat că foarte multe dintre cancerele de piele sunt determinate de această expunere profesională la lumina naturală şi ne propunem ca prin realizarea unor elemente legislative care să recunoască importanţa radiaţiei optice în realizarea cancerelor ocupaţionale, să reuşim să ne adresăm şi mai bine acestei patologii", a spus Ţiplica.
Medicul a precizat că sunt 26 de ţări europene participante în acest proiect, care reprezintă un pas important în obţinerea unei metode sistematice de prevenţie a bolilor de piele profesionale. Unul dintre obiectivele principale ale acţiunii este prevenirea cancerelor de piele non-melanocitare, cauzate de expunerea la radiaţii ultraviolete (UV) solare.
Preşedintele Comisiei de sănătate din Camera Deputaţilor, Rodica Nassar, prezentă la conferinţa de presă, a spus că incidenţa cancerului de piele este foarte mare la nivel mondial, 2-3 milioane de cazuri depistate anual.
"Ceea ce dorim noi astăzi este să vedem ce înseamnă acest proiect, pe care domnul profesor Swen John îl derulează, să vedem cum putem să sprijinim iniţiativa domniei sale, în aşa fel încât la nivelul UE să fie acceptată această directivă care doreşte ca şi cancerul de piele profesional să fie recunoscut la nivelul UE. (...) Ideea este de văzut unde este graniţa dintre incidenţa bolilor profesionale în cancerul de piele şi alţi factori care duc la astfel de îmbolnăviri. Din partea Comisiei de sănătate va exista sprijin în derularea acestui proiect şi în sprijinirea directivei pe care profesorul Swen John doreşte să o implementeze", a mai spus Rodica Nassar.
Prof. Swen John, preşedintele Acţiunii StanDerm şi cel care a propus o directivă europeană în acest sens, a explicat, în conferinţa de presă, că se poate reduce incidenţa bolilor de piele cu 60%.
"Suntem foarte mulţumiţi să ridicăm gradul de conştientizare la nivel european, putem face foarte multe pentru a evita această problemă. Locuri de muncă mai sigure înseamnă şi muncitori aflaţi în siguranţă. În Germania am făcut acest proiect pentru a ajuta muncitorii care se expun la astfel de factori în special în domeniul coaforului. Putem reduce incidenţa acestor boli cu 60%, ceea ce este foarte mult", a susţinut prof. Swen John.
La rândul său, preşedintele Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaţilor, Bogdan Ţîmpău, a susţinut necesitatea acestei directive şi şi-a arătat sprijinul pentru susţinerea modificărilor propuse de către proiectul pe care îl coordonează prof. Swen John.
Conform datelor prezentate în raportul Comisiei Europene "Siguranţa şi securitatea în muncă în sectorul coafezelor şi frizerilor", publicat în 2014, bolile de piele profesionale reprezintă 10% până la 40% din totalul bolilor profesionale din Europa. Impactul economic al bolilor de piele profesionale este responsabil de pierderi economice de până la 5 miliarde de euro din cauza incapacităţii de muncă a angajaţilor şi scăderea productivităţii acestui sector.
Sursa: AGERPRES
