Academicianul Laurenţiu M. Popescu, director general al INCD "Victor Babeş" a declarat că telocitele pot avea un rol în regenerarea ficatului, precum şi în vindecarea muşchiului cardiac după infarct, creând noi mici vase de sânge, capilare.
"Am putea spune că în ultima perioadă cel mai important pas făcut în studiul telocitelor este reprezentat de descoperirea acestor celule în ficatul uman şi rolul lor în regenerarea hepatică, în contextul în care, ficatul este singurul organ din corpul uman care se regenerează cu adevărat.
Am demonstrat că telocitele, pe lângă stimularea celulelor stem, participă la vindecarea muşchiului cardiac după infarct creând noi mici vase de sânge, capilare. Mai mult, au fost găsite telocite şi în valvele cardiace, ceea ce este extrem de important pentru 'industria' de producere a valvelor cardiace artificiale. În ceea ce priveşte infarctul de miocard, cauză majoră a cazurilor de deces din întreaga lume, s-a demonstrat recent că telocitele joacă un rol important în regenerarea muşchiului cardiac după infarct. Există nişte cercetări recente care arată că în insuficienţa renală dacă se injectează telocite se regenerează mai repede", a spus acad. Laurenţiu M. Popescu.
Potrivit acestuia, o altă noutate în cercetarea medicală a telocitelor este dată de scăderea sau chiar dispariţia acestora în cazul anumitor boli, printre care sclerodermia, scleroza multiplă (pulmonară, cardiacă, hepatică) sau psoriazisul. De asemenea, numărul telocitelor în inimă scade cu vârsta de patru sau cinci ori la adultul în vârstă faţă de copil.
Popescu a susţinut că cercetătorii români de la INCD "Victor Babeş" împreună cu cercetătorii chinezi au făcut analiza a aproximativ 4.000 de proteine din telocite şi o analiză a genelor cromozomiale din telocite, rezultatele asupra cromozomilor de la 1 la 5, din cei 23 de cromozomi ai unei celule, fiind în curs de publicare.
Toate noile progrese privind telocitele au fost realizate de echipa de cercetători de la Institutul 'Victor Babeş' în cooperare cu cercetători de calibru din Germania, China, Italia, Belgia, Polonia, Spania sau SUA.
"Pe lângă cooperarea internaţională directă, cercetarea telocitelor a primit recent un sprijin real din partea Ministerului Cercetării, printr-un amplu proiect de modernizare şi dezvoltare a infrastructurii Institutului Victor Babeş, fapt ce deschide noi perspective atât pentru studiul telocitelor, cît şi pentru alte domenii ale cercetării medicale. În prezent, telocitele sunt recunoscute în mai mult de 40 de laboratoare de pe cele 5 continente. Cele mai active ţări în cercetarea telocitelor sunt: China, Germania, Belgia, Italia, SUA. De altfel, în laboratoarele din Guangzhou-China, acolo unde a fost prezentă şi echipa de cercetători români, a fost realizat primul transplant de telocite pe animale de laborator", a mai adăugat directorul general al INCD-Victor Babeş.
Prezent la conferinţă, academicianul Ioanel Sinescu şi-a manifestat convingerea că "nu târziu" ceea ce s-a realizat în laboratoarele de medicină regenerativă se va folosi în medicina clinică.
"Avem şansa ca un român să descopere după 50 de ani o celulă. Ceea ce a descoperit domnul academician se dovedeşte nu numai de mare profunzime, ci şi de mare viitor", a spus Sinescu.
Academicianul Laurenţiu M. Popescu, directorul general al Institutului Naţional de patologie 'Victor Babeş', din Bucureşti este primul român distins cu prestigiosul premiu 'Magnolia Alba' acordat de Guvernul Municipalităţii Shanghai. Această înaltă distincţie a fost primită după ce Academia Internaţională de Cercetări cardiovasculare cu sediul în Statele Unite ale Americii i-a acordat 'Medalia de Aur 2012', distincţie considerată de vârfurile medicinei internaţionale premiul Nobel pentru cardiologie.
Sursa: AGERPRES
