Primăria Brăila a câştigat în instanţă dreptul de a administra staţiunea Lacu Sărat, renumită în ţară şi în străinătate pentru proprietăţile curativ ale nămolului sapropelic de aici, şi care se află în paragină de peste 15 ani, din cauza disputei între primăriile din Chişcani şi Brăila asupra dreptului de încasare a taxelor şi impozitelor.
În anul 2008, Primăria Chiscani a acţionat în judecată SC 'Unita Turism' SA, societatea care exploatează plaja Lacu Sărat şi nămolul terapeutic, şi a solicitat, pe motiv că Staţiunea Lacu Sărat s-ar afla pe raza administrativ-teritorială a comunei Chiscani, încasarea impozitelor, care până atunci mergeau la Primăria Brăila.
Primăria Brăila a fost chemată parte în proces, pentru ca SC 'Unita Turism' să poată recupera banii plătiţi către municipiu, în cazul în care Primăria Chiscani ar primi o sentinţă favorabilă.
După mai multe termene şi amânări, Curtea de Apel Galaţi i-a dat câştig de cauză Primăriei Chiscani, dar Primăria Brăila şi SC 'Unita Turism' au făcut recurs şi au obţinut în aprilie 2014 o sentinţă definitivă favorabilă dată Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Primarul de Brăila, Aurel Simionescu, a declarat, pentru AGERPRES, că definitorie în câştigarea procesului a fost o hartă a Brăilei care datează în 1968, pe care a reuşit să o obţină în urma unor intervenţii repetate făcute la Guvern.
'Am reuşit să fac rost de harta originală, în care se vede fără dubiu că Staţiunea face parte din teritoriul administrativ al municipiului Brăila. Până acum nu mai existau la Brăila exemplare ale hărţii din 1968. Înainte de adoptarea Legii nr. 2 din 1968, care a stabilit împărţirea administrativ-teritorială a României, au existat mai multe propuneri. O astfel de propunere stabilea ca teritoriul municipiului Brăila să fie până la Şoseaua de centură, iar ce trece de această şosea să fie al Chiscaniului. Dar aceasta a fost doar o propunere. Harta originală include Staţiunea la municipiul Brăila', a declarat Simionescu.
Procesul de modernizare a staţiunii ar fi putut începe încă din 2010, când Guvernul a alocat 570.000 lei special pentru aceste investiţii, dar banii au rămas blocaţi în Trezorerie din cauza procesului interminabil aflat pe rol între cele două primării.
Consilierii judeţeni şi locali din Brăila şi Chiscani au votat, anul trecut, un proiect de hotărâre privind înfiinţarea Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) pentru salvarea staţiunii Lacu Sărat, proiect despre care toţi cei implicaţi sunt de acord să continue, pentru accesarea de fonduri europene în vederea dezvoltării staţiunii.
'Suntem de acord să mergem mai departe cu proiectele de dezvoltare a Staţiunii Lacu Sărat. Nu cred că vom putea accesa anul acesta fonduri europene, dar ne pregătim pentru anul viitor. Sper ca anul acesta să reuşim să asfaltăm aleile principale ale staţiunii, să scoatem barierele şi să facem curăţenie acolo', a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Brăila, Gheorghe Bunea Stancu.
CJ vrea să dezvolte aici în colaborare cu spitalul Judeţean Brăila şi un proiect pilot de tratare a infertilităţii, având în vedere că staţiunea Lacu Sărat este recunoscută în ţară şi peste hotare pentru proprietăţile curative ale nămolului sapropelic existent aici. În cadrul proiectului se va forma un lot de femei cu probleme de fertilitate, care îşi doresc să devină mame şi care vor fi tratate cu băi de sare şi nămolul sapropelic din Lacu Sărat.
Un exemplu în acest sens este staţiunea Băile Sovata din judeţul Mureş, unde anual merg sute de femei cu probleme de sterilitate şi alte afecţiuni ginecologice, care sunt tratate cu băi de sare şi nămol, rata de reuşită a acestui tip de tratament fiind de 45%.
Lacu Sărat are o suprafaţă de 1,72 kilometri pătraţi şi o adâncime de 1,5 metri, iar proprietăţile sale curative se păstrează şi pe timpul secetei, deoarece pe porţiunile de unde se retrage apa, sarea formează o crustă care protejează stratul de nămol. Datorită conţinutului ridicat de iod, rezultat în urma descompunerii anaerobe a unei specii de nevertebrate, artemia salinas, nămolul ameliorează afecţiunile aparatului locomotor, motiv pentru care suferinzi din toată ţara vin aici la tratament.
Lacul conţine importante rezerve de nămol sapropelic şi de apă minerală hipertonică, cu compuşi ai sulfului, clorului, magneziului şi bromului, cu mineralizare de 70-84 grame la litru. Aici pot fi tratate bolile reumatismale degenerative, inflamatorii, bolile ginecologice, dermatologice, endocrine, afecţiuni ale sistemului nervos periferic, stări post-traumatice, afecţiuni respiratorii.
Sursa: AGERPRES
