Marţi, 11 martie, guvernul îşi va asuma, în plenul Parlamentului, răspunderea pe programul de acţiuni.
Revenirea TVA la nivelul de 19%, lărgirea bazei de impozitare, reducerea CAS cu 5 puncte procentuale şi impozitul diferenţiat pe venitul salarial sunt principalele măsuri financiar-fiscale prevăzute în programul politic pentru care Guvernul îşi va angaja răspunderea.
''Simplificăm fiscalitatea şi sporim competitivitatea fiscală a mediului de afaceri prin: a) reducerea generală a impozitării; b) lărgirea bazei de impozitare; c) simplificarea sistemului de taxe; d) creşterea colectării veniturilor bugetare; e) reducerea evaziunii fiscale. Revenirea la un nivel de TVA de 19%, pe măsură ce cadrul fiscal-bugetar o va permite. Păstrăm plafonul de 16% şi introducem, pe parcursul mandatului, în măsura în care cadrul fiscal-bugetar o va permite, impozitul diferenţiat pe venitul salarial cu deductibilităţi fiscale: cote de 8%, 12% şi 16%, ce vor fi stabilite pe grile de venit'', se arată în programul politic al Executivului.
Guvernul are în vedere creşterea progresivă a salariului minim pe economie până la nivelul de 1.100 lei, până la sfârşitul anului 2016, limitarea fenomenului de 'migraţie a creierelor' şi reducerea sărăciei pentru 580.000 persoane până în anul 2020, prin asigurarea unui sistem de asistenţă socială bazat pe un mecanism instituţional de identificare, evaluare şi intervenţie pentru toate cazurile de risc social.
Realizarea unei proiecţii bugetare pentru perioada 2014 - 2020, în colaborare cu Ministerul Finanţelor Publice, este unul dintre principalele obiective în domeniul agriculturii şi reformei instituţionale a MADR şi a instituţiilor din subordine.
Adoptarea legii turismului, consolidarea brandului de turism prin promovarea produselor româneşti, realizarea unei strategii turistice naţionale reprezintă principalele direcţii prevăzute în domeniul turismului, potrivit programului politic.
Unul dintre proiectele prioritare pentru perioada următoare în domeniul energetic îl reprezintă dezvoltarea de capacităţi de producţie de energie electrică şi termică care vor folosi deşeurile menajere şi industriale ca resursă primară, contribuind decisiv la rezolvarea problemelor de mediu şi de aprovizionare a populaţiei cu apă caldă şi căldură la costuri reduse.
În ceea ce priveşte domeniul transporturilor, printre obiectivele enumerate în programul politic se află finalizarea autostrăzii Nădlac-Arad-Bucureşti, pentru a lega România de Europa (Coridorul IV), şi a centurii Bucureşti la profil de autostradă, nord şi sud.
Creşterea performanţei sistemului românesc de învăţământ, asigurarea politicilor de echitate socială, a deprinderilor şi competenţelor care să permită dezvoltarea personală, intelectuală şi profesională din perspectiva învăţării pe tot parcursul vieţii, dar şi deschiderea sistemului de educaţie, formare profesională şi cercetare către societate sunt priorităţi cuprinse în program.
Cercetarea ştiinţifică, în ceea ce priveşte resursele alocate, trebuie să fie pentru toţi decidenţii politici din România o prioritate privind reconsiderarea bugetării, susţin guvernanţii.
Guvernul, prin Ministerul Afacerilor Interne, se va implica pentru a asigura creşterea gradului de siguranţă a cetăţeanului, combaterea criminalităţii transfrontaliere şi a criminalităţii comise de cetăţenii români în străinătate, precum şi creşterea calităţii vieţii personalului în vederea reconsolidării statutului angajaţilor MAI, se arată în programul politic al Executivului.
Românii de peste hotare sunt parte integrantă a spiritualităţii române şi de aceea Guvernul se angajează, în programul politic trimis Parlamentului, să intensifice comunicarea şi să consolideze parteneriatele atât cu comunităţile românilor/ vlahilor/ aromânilor din ţările vecine şi Balcani, cât şi cu românii care s-au stabilit temporar sau definitiv în străinătate.
Guvernul îşi propune o justiţie modernă, aproape de cetăţeni, consolidarea statului de drept şi întărirea instituţiei Avocatului Poporului, a Ministerului Public şi a rolului Curţii Constituţionale.
Principalele obiective ale diplomaţiei române sunt, potrivit documentului citat, creşterea şi consolidarea profilului României în Uniunea Europeană şi NATO şi valorificarea cu mai mare eficacitate a beneficiilor care decurg din statutul României de membru al celor două structuri, consolidarea şi dezvoltarea Parteneriatului Strategic cu SUA, continuarea eforturilor de promovare şi susţinere a integrării europene a Republicii Moldova, promovarea activă a obiectivului de transformare a vecinătăţii României, atât în Balcanii de Vest, dar mai ales în vecinătatea Estică, într-o zonă democratică de stabilitate, prosperitate, securitate şi predictibilitate, necesară pentru asigurarea securităţii naţionale în sensul său cel mai larg.
Prin programul politic, Guvernul promite să se implice pentru asigurarea dreptului de a-şi păstra şi dezvolta liber exprimarea identităţii etnice pentru toţi cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale, astfel încât să se poată manifesta pe deplin în viaţa publică, în administraţie şi justiţie, în sfera culturii, limbii, religiei, educaţiei, vieţii publice, în conformitate cu Constituţia României.
''Ne propunem să adoptăm Legea-cadru privind statutul minorităţilor naţionale din România şi să susţinem înfiinţarea instituţiilor care fac obiectul acestei legi. În ceea ce priveşte învăţământul în limbile minorităţilor naţionale, precum şi programele de învăţare a limbii şi literaturii materne, Guvernul va adopta, în urma consultării cu reprezentanţii minorităţilor naţionale din Parlamentul României, legislaţia subsecventă Legii educaţiei naţionale'', se arată în cuprinsul documentului.
Elaborarea proiectului şi constituirea colecţiilor pentru un "Muzeu al Comunismului", iniţierea procedurilor de înscriere a Ansamblului monumental "Calea Eroilor" de la Târgu Jiu pe lista patrimoniului mondial UNESCO şi promovarea ceramicii de Horezu se numără printre direcţiile de acţiune ale Guvernului în domeniul culturii, potrivit programului politic.
Executivul se va implica pentru a asigura continuitatea Parteneriatului strategic cu SUA, îndeplinirea obligaţiilor asumate privind amplasarea unor elemente ale scutului antirachetă în România, precum şi pentru realizarea graduală a capacităţii de apărare aeriană prin achiziţia avioanelor de vânătoare, se arată în documentul trimis Parlamentului, la capitolul Apărare.
Guvernul Ponta III urmăreşte totodată buna administrare a fondurilor europene, iar pentru îndeplinirea obiectivelor îşi propune să folosească cât mai mult din fondurile existente până la sfârşitului lui 2015 şi să implementeze mult mai bine fondurile aferente perioadei viitoare de programare, 2014-2020.
În domeniul Sănătăţii, Executivul îşi propune reorganizarea sistemului de asigurări de sănătate prin modificarea legislaţiei, crearea cadrului instituţional pentru îmbunătăţirea continuă a calităţii serviciilor pentru sănătate, diversificarea competenţelor, atribuţiilor şi responsabilităţilor medicilor de familie, dar şi subvenţionarea chiriilor pentru medicii rezidenţi şi acordarea unor facilităţi la deschiderea cabinetelor medicale ale medicilor de familie şi ale medicilor din ambulatoriul de specialitate, centrelor multifuncţionale, inclusiv diminuarea redevenţelor la un nivel acceptabil şi coplata la utilităţi.
O altă prioritate a Guvernului o reprezintă integrarea tinerilor pe piaţa muncii, printr-un program de asistenţă specială a acestora, de la absolvire şi până la încadrarea în muncă, asigurarea condiţiilor de trai decente, prin acces la o locuinţă în sistem ANL, în cazul în care tânărul nu deţine în familie alte proprietăţi, precum şi introducerea de facilităţi fiscale pentru tineri care îşi întemeiază o familie.
Sursa: AGERPRES
