În cadrul unei dezbateri care a avut loc la Bruxelles, primul eveniment dintr-o serie care vor avea loc anul acesta sub sloganul "Pacienţi Români-Pacienţi Europeni", s-a dezbătut problematica tratamentelor pentru hemofilie şi hepatite, în care necesităţile pacienţilor români rămân în continuare foarte mari.
Participanţii la eveniment, organizat de Alianţa Pacienţilor Cronici din România (APCR), în parteneriat cu Platforma Europeană de Dezvoltare, au semnat şi au adresat Parlamentului European o poziţie comună prin care solicită ajutor pentru a face publică problema tuturor pacienţilor cu boli cronice, nu doar a celor cu hemofilie şi hepatită, şi de a găsi împreună o soluţie pentru ca autorităţile române să-şi îndrepte atenţia către problemele stringente ale pacienţilor din Romania.
Textul declaraţiei comune, împreună cu numele semnatarilor, va fi înaintată Consiliului Europei, Parlamentului Europei şi autorităţilor din România.
Astfel, prin vocea celor prezenţi la Bruxelles, pacienţii cu boli cronice din Romania solicită: actualizarea imediată a listei de medicamente compensate şi gratuite astfel încât pacienţii cu boli cronice să poată beneficia de tratamentele de care au nevoie, crearea unui sistem de sănătate centrat pe pacient, eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii de şanse între pacienţii comunitari, obligaţia statului, conform Directivei UE, de finanţare a sistemului de sănătate cu minimum 6% din PIB, programe şi registre naţionale pentru bolile cronice, acolo unde nu există.
Alte solicitări vizează crearea cadrului legal şi implementarea medicinii personalizate şi a soluţiilor e-health, precum şi implementarea de către autorităţile din domeniu de programe şi campanii de prevenţie şi screening pentru bolile cronice cu impact asupra populaţiei.
"Evenimentul a fost dedicat acestor două patologii. Cerem până la urmă dreptul la viaţă garantat de Constituţia României Este vorba de un sistem de sănătate centrat pe pacient, accesul necondiţionat la noile terapii şi la investigaţii, pentru că se ştie că România este ultima ţară din Europa care nu şi-a actualizat lista de medicamente compensate şi gratuite (...) Atât bolnavii români de hemofilie, cât şi cei de hepatită trăiesc o dramă, ei neavând acces la tratamentul care i-ar ajuta să ducă o viaţă mai bună. Pentru bolnavii de hepatite este esenţial să crească numărul pacienţilor trataţi, pentru a se economisi costuri viitoare şi astfel să scadă incidenta cirozelor şi a cancerelor hepatice', a declarat Cezar Irimia, preşedintele Alianţei Pacienţilor Cronici din România.
El a atras atenţia că bolnavii de hemofilie trăiesc, în Romania, o dramă, iar accesul la tratamentul care i-ar face să trăiască vieţi normale este limitat. "România se află pe ultimul loc in Uniunea Europeană din punct de vedere al asigurării medicaţiei specifice", a completat Irimia.
În acelaşi timp, România este clasată pe locul 1 în Europa ca număr total de cazuri de hepatita C, conform datelor de prevalenţă raportate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, şi locul 4 la rata mortalităţii cauzate de afecţiunile hepatice, mai exact 44.5 decese la suta de mii de locuitori, în condiţiile în care media europeană este de 15 decese la suta de mii de locuitori.
La noi în ţară se află aproape 10% din cele 12 milioane de persoane care se presupune ca sunt infectate cu virusul hepatitei C din întreaga Europă.
De asemenea, Conform unui studiu naţional realizat în perioada 2006 - 2008 de o echipă de medici de la Centrul de Hepatologie şi Gastroenterologie al Institutului Clinic Fundeni, sub coordonarea prof. dr. Liana Gheorghe, în colaborare cu Institutul Naţional de Sănătate Publică, prevalenţa infecţiei cu virusul hepatitei C în acea perioadă în ţara noastră era de 3.23%.
Estimările specialiştilor arată că vârful epidemiei de hepatită C în România va fi atins in jurul anului 2020, din cauza cumulării pacienţilor infectaţi înainte de anul 1989 cu persoanele nou infectate prin utilizarea de droguri intravenoase, piercing sau tatuaje.
Europarlamentarul PDL Petru Luhan consideră că fenomenul legat de cele două boli - hepatita şi hemofilia - este în alarmantă creştere în UE, dar mai ales în România.
"Ne lipsesc registrele pentru pacienţi, ne lipseşte medicamentaţia inovatoare, ne lipsesc în momentul de faţă doctorii şi ştiinţa europeană dezvoltată prin cercetare-dezvoltare şi, mai mult decât atât, Guvernul întârzie actualizarea listei cu medicamente inovatoare. Vrem să dăm un semnal, prin acest eveniment, către Comisia Europeană şi către Guvernul României, că trebuie să întreprindă câteva acţiuni urgente pentru aceste boli în creştere în România, să existe şanse la tratament, acces mai uşor la medicamentele noi şi, în acelaşi timp, să nu fie marginalizaţi la locul de muncă", a arătat Petru Luhan.
El a spus că a cerut în calitate membru al Comisiei de dezvoltare regională a PE să se aloce bani separaţi pentru crearea de infrastructură de sănătate.
"Din 2014 Romania va beneficia de peste un miliard de euro investiţii în clinici, spitale de stat - bani europeni. Îmi doresc ca, indiferent de cine va fi la guvernare, să folosească eficient aceşti bani, iar pacienţii din România să aibă acces la o infrastructură de sănătate mult mai modernă", a menţionat Petru Luhan.
La eveniment au participat membri ai Parlamentului European, factori de decizie la nivel european, reprezentanţi ai societăţii civile şi ai asociaţiilor de pacienţi din România, jurnalişti.
Sursa: AGERPRES
