Obezitatea la copii nu este o drăgălăşenie, ci un pericol, iar alăptarea naturală la sân a acestora timp de şase luni este importantă, a subliniat preşedinta Societăţii Naţionale a Medicilor de Familie (SNMF), dr. Rodica Tănăsescu.
SNMF a organizat joi, la Palatul Parlamentului, o dezbatere publică privind impactul nutriţiei în primele 1.000 de zile asupra sănătăţii viitorului adult, demers ce şi-a propus să atragă atenţia asupra importanţei nutriţiei de la faza de concepţie până la vârsta de doi ani, o fereastră unică de intervenţie nutriţională pentru sănătatea viitorului adult.
Ea a susţinut că "există o importantă relaţie între alimentaţia copilului şi patologia adultului".
"Promovăm cu tărie alăptarea la sân, ca soluţie pentru dezvoltarea luminoasă a copilului, element esenţial al dezvoltării sănătăţii copilului şi viitorului adult", a spus Adrian Pană, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii.
El a amintit că "în ultimii ani, în România asistăm la o scădere a fenomenului de mortalitate infantilă şi maternă, dar suntem departe de locul unde ar trebui să fim", în opinia lui Pană, trebuind "schimbată sănătatea mamei şi a copilului", "inclusiv prin măsuri de educaţie. "Subiectul trebuie abordat cu cât mai mulţi parteneri la masă - moaşă, asistent social, echipa care trăieşte în comunitate", a susţinut secretarul de stat.
Prof.dr. Dumitru Matei, de la Institutul de Ocrotire a Mamei şi Copilului, a afirmat că o serie de boli cronice, care apar şi la copil, precum hipertensiunea arterială (40%), obezitatea şi supraponderabilitatea (20% la copii) sau osteoporoza, evoluează de multe ori silenţios.
"Stilul de viaţă reprezintă un factor patogen pentru bolile cronice", a spus dr. Matei, amintind şi influenţa factorilor genetici. El a insistat pe importanţa sănătăţii nutritice, prin diminuarea aportului de proteine, a dulciurilor şi a sării şi creşterea preponderenţei consumului de mâncare gătită în casă şi de legume şi fructe, precum şi a practicării sportului.
Preşedintele Societăţii Române de Pediatrie, prof. dr. Marin Burlea, a declarat că perioada celor 1.000 de zile - perioada de sarcină, de la naştere la şase luni, de la şase luni un an, şi perioada de până la doi ani - este, potrivit studiilor mondiale, deosebit de importantă pentru sănătatea copilului.
El a atras atenţia că au început să apară forme de diabet tip 2 chiar din timpul copilăriei, ceea ce este îngrijorător, o alimentaţie incorectă în primele două luni poate genera disfuncţii, tulburări insurmontabile în dezvoltarea cognitivă a copilului.
Preşedintele Comisiei pentru sănătate şi familie a Camerei Deputaţilor, Rodica Nassar, a anunţat că după ce în anul 2011 a fost contactată de reprezentanţii UNICEF, care au propus o serie de dezbateri privind alăptarea la sân, a urmat o iniţiativă legislativă care reglementează marketingul substituenţilor de lapte matern, care în următoarele săptămâni va intra în dezbaterea comisiei.
Vasile Cepoi, consilier pe probleme de Sănătate în Cabinetul Primului-Ministru, a menţionat că a propus în urmă cu câţiva ani înfiinţarea unui Consiliul Naţional pe probleme de sănătate, dar că, din păcate, nutriţia, care e responsabilă de starea de sănătate a populaţiei, nu a intrat încă pe agenda publică.
Prof. dr. Codrin Scutaru, secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, a susţinut că împreună cu Ministerul Sănătăţii trebuie gândită o abordare comună în privinţa nutriţiei copilului în primele 1.000 de zile, ca domeniu al protecţiei acestuia.
Şi preşedintele Colegiului Farmaciştilor, Dumitru Lupuleasa, a pledat pentru importanţa alăptării copilului cu lapte matern, dar şi pentru hidratarea dintr-o sursă de apă controlată şi evitarea excesului de proteine, nutrienţilor interzişi (fructe de pădure, miere, margarină, carne de porc, vânat, produse fast food) în cadrul diversificării.
Dezbaterea, care reprezintă prima acţiune din cadrul unei campanii dedicată importanţei nutriţiei în primele 1.000 de zile, a reunit reprezentanţi ai autorităţilor publice, societăţilor şi instituţiilor medicale din România, precum şi factori de decizie din domeniul medical.
La dezbatere a fost semnat un document oficial de angajament prin care semnatarii şi-au propus să susţină acele măsuri care acordă prioritate nutriţiei în primele 1.000 de zile, măsuri menite să ajute la reducerea deficienţelor nutriţionale şi la prevenirea bolilor care afectează stilul de viaţă şi starea de sănătate a populaţiei.
În Europa, bolile cardiovasculare sunt situate pe primul loc la mortalitate iar în România acestea sunt responsabile de 59% din numărul total de decese, mai mult decât toate formele de cancer, cauză a 19% din totalul deceselor înregistrate în ţara noastră.
Totodată, România înregistrează o prevalenţă ridicată şi în ceea ce priveşte obezitatea şi excesul ponderal, 59% dintre români fiind afectaţi de aceste afecţiuni, 45% dintre copii preferând dulciurile, în locul legumelor, fructelor şi lactatelor, iar 43,6% dintre copii având deficienţă de fier la un an.
Sursa: AGERPRES
