Potrivit unui studiu, dacă guvernele ar introduce reglementări suplimentare pe piaţa mondială pentru produsele de tip fast-food, precum hamburgerii, chipsurile sau băuturile carbogazoase, ar putea încetini sau inversa fenomenul de extindere a epidemiei de obezitate care se manifestă în lume.
Studiul, publicat în Buletinul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), sugerează că, prin luarea unor măsuri mai drastice, guvernele ar putea începe să prevină ca oamenii să ajungă supraponderali sau obezi - condiţii cu consecinţe grave pe termen lung, precum diabetul, bolile cardiovasculare sau cancerul.
'Dacă guvernele nu vor lua măsuri pentru a-şi reglementa economiile, mâna invizibilă a pieţei va continua să promoveze obezitatea la nivel global, cu consecinţe dezastruoase pentru sănătatea publică şi productivitatea economică viitoare', a afirmat autorul studiului, Roberto De Vogli de la Universitatea California (SUA).
OMS cere guvernelor să ia mai multe măsuri pentru a încerca să prevină obezitatea, în loc să rişte costuri umane şi economice ridicate în lipsa acestora, scrie Reuters.
Măsurile sugerate includ stimulente economice pentru fermieri, astfel încât aceştia să vândă alimente sănătoase şi proaspete, măsuri de descurajare a vânzărilor de alimente şi băuturi ultraprocesate, reducerea subvenţiilor pentru producătorii care folosesc cantităţi mari de îngrăşăminte, pesticide, substanţe chimice şi antibiotice, precum şi reglementări mai stricte în domeniul publicităţii pentru produse de tip fast-food, mai ales cele destinate copiilor.
Studiul a analizat efectul obezităţii asupra dereglementării în economie de-a lungul timpului, inclusiv în agricultură şi sectorul alimentar, precum şi creşterea rezultată a aşa-numitelor 'tranzacţii fast-food', adică de câte ori au cumpărat oamenii produse fast-food.
Cercetătorii au comparat numărul de tranzacţii cu indicele masei corporale (BMI) în 25 de ţări cu venituri ridicate în perioada 1999-2008. Ei au descoperit că, în timp ce numărul mediu de tranzacţii fast-food au crescut de la 26,61 la 32,76 pe persoană, BMI-ul mediu a crescut de la 25,8 la 26,4.
Un indice de peste 25 indică supraponderalitatea, iar o valoare de peste 30, obezitatea, precizează agenţia de presă.
'Practic, toate ţările au suferit un proces de dereglementare şi globalizare a pieţei, în special în ultimele trei decenii', a afirmat Vogli, subliniind că, deşi cercetarea s-a bazat pe date de la ţări cu venituri mari, rezultatele sale sunt relevante şi pentru ţările în curs de dezvoltare.
'Politici care să vizeze alimentaţia şi nutriţia sunt necesare în mai multe sectoare, inclusiv agricultura, industria, sănătatea, ajutoarele sociale şi educaţia', a afirmat şi Francesco Branca, directorul Departamentului de Nutriţie al OMS.
'Ţările în care regimul alimentar trece de la unul bogat în cereale la unul bogat în grăsimi, zahăr şi alimente procesate trebuie să ia măsuri pentru a alinia aprovizionarea cu alimente la nevoile sanitare ale populaţiei', a adăugat Branca.
Sursa: AGERPRES
