Reprezentanţii industriei farmaceutice propun o revizuire periodică a listei de medicamente compensate, măsuri de prevenire a impactului acestor revizuiri asupra industriei, precum şi adoptarea unui calcul diferenţiat al taxei clawback.
Potrivit unui comunicat de presă remis vineri AGERPRES, producătorii de medicamente cer creşterea progresivă a finanţării sistemului public de sănătate pentru a atinge nivelul european mediu de finanţare în orizontul de timp 2014-2020.
Producătorii de medicamente propun revizuirea listei de medicamente compensate şi introducerea de noi molecule în primul trimestru al anului 2014, introducerea unor măsuri de limitare a impactului actualizării listei de medicamente compensate cu noi molecule, precum revizuirea taxei clawback prin introducerea calculului diferenţiat, bazat pe delimitarea medicamentelor în două grupe.
Totodată, alte soluţii se referă la reducerea contribuţiei pentru anumite medicamente, formula de calcul având la bază sistemul actual de stabilire a preţului pentru medicamente generice (maxim 65% din preţul medicamentului inovator), introducerea unor acorduri preţ/volum pentru noile medicamente compensate, cu buget suplimentar, eliminarea adaosurilor distribuitorilor şi farmaciilor din valoarea contribuţiei clawback plătite de producători şi identificarea unor măsuri pentru distribuirea echitabilă a poverii fiscale de-a lungul lanţului de distribuţie a medicamentelor, dar şi actualizarea listei medicamentelor compensate cu noi molecule bi-anual, pe baza legislaţiei existente pe metodologia HTA (cf. Ordinului 724/2013).
Alte măsuri propuse sunt schimbarea politicii de stabilire a preţului astfel încât să fie eliminat riscul ca pacienţii să nu aibă acces la medicamente ori să nu găsească medicamentele necesare pentru anumite afecţiuni, respectarea legii referitoare la bugetul de referinţă pentru taxa clawback care trebuie să fie la nivelul bugetului actual, creşterea progresivă a finanţării sistemului public de sănătate pentru a atinge nivelul european mediu de finanţare în orizontul de timp 2014-2020, ajustarea anuală a bugetului de referinţă, raportat la consumul real de medicamente din anul precedent, contribuţia clawback să fie considerată doar o măsură provizorie, care să fie eliminată în momentul în care situaţia economică va fi stabilă.
În opinia producătorilor de medicamente, măsurile discutate cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional (FMI), Comisiei Europene (CE) (BM) şi Băncii Mondiale pot creşte accesul la tratament al populaţiei şi pot crea un mediu de afaceri sustenabil pentru industria farmaceutică.
Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) şi Asociaţia Local American Working Group (LAWG) au prezentat reprezentanţilor Fondului Monetar Internaţional (FMI), Comisiei Europene (CE) şi Băncii Mondiale (BM) o serie de măsuri pentru îmbunătăţirea sistemului de sănătate din România, măsuri care au fost propuse deja Guvernului României.
"Sistemul de sănătate românesc este printre cele mai slab finanţate din Uniunea Europeană şi este necesar să lucrăm împreună cu factorii de decizie pentru a schimba acest lucru. Până acum industria farmaceutică a fost un partener real al autorităţilor, contribuind activ la menţinerea unui nivel constant al sistemului de sănătate actual. Numai în perioada 2012 - 2013, 2 din 10 pacienţi romani au fost trataţi exclusiv din contribuţiile industriei farmaceutice prin taxa clawback. Noi punem la dispoziţie în continuare toată expertiza noastră, dar numai împreună cu autorităţile putem găsi soluţii viabile, astfel încât treptat să creăm un sistem de sănătate în folosul tuturor pacienţilor şi în acelaşi timp un mediu de business transparent şi predictibil", a declarat Călin Gălăşeanu, preşedinte ARPIM, prin intermediul comunicatului de presă.
"Încercam să convingem atât autorităţile, cât şi reprezentanţii instituţiilor internaţionale, că e nevoie de măsuri imediate pentru îmbunătăţirea accesului la tratament al pacienţilor şi pentru un mediu de afaceri sustenabil pentru industria farmaceutică, care să permită continuarea investiţiilor în capacităţile de producţie locale şi în dezvoltarea unui sistem de sănătate modern", a afirmat la rândul său Dragoş Damian, preşedinte APMGR.
Sursa: AGERPRES
