Milioane de persoane la nivel mondial ajung să fie mutilate de lepră, o maladie infecţioasă uşor de combătut, care debutează cu o pată pe piele, una banală şi nedureroasă.
Cu toate acestea, boala poate fi uşor eradicată, amintesc asociaţii în domeniu, cu prilejul celei de-a 61-a Zile Mondiale de luptă împotriva leprei (26 ianuarie), notează cotidianul Le Nouvel Observateur.
Chiar dacă progrese enorme au fost făcute în direcţia contracarării leprei, boala rămâne prezentă în peste 100 de ţări din Africa, America şi Asia-Pacific. În Senegal, sunt recenzate anual între 200 şi 300 de noi cazuri, însă medicii estimează că doar o mică parte dintre bolnavi sunt detectaţi. 'Dacă nu se face nimic, ne putem aştepta la o majorare a prevalenţei aceste boli', atenţionează profesorul Charles Badiane, de la Centrul spitalicesc al Ordinului de Malta (CHOM) din Dakar. În 2012, au fost depistate la nivel mondial peste 200.000 de noi cazuri.
Lepra, a cărei transmitere este favorizată de promiscuitate şi de lipsa igienei, îi afectează 'pe cei mai săraci, cei mai vulnerabili', subliniază doctorul Charles Kinkpe, medic-şef la CHOM, unde îngrijirile sunt gratuite pentru indigeni. 'Adesea, bolnavii vin la consultaţie în ultima clipă', îşi exprimă regretul acest chirurg ortoped, precizând că depistarea tardivă complică tratamentul.
Cu toate acestea, boala poate fi tratată înainte ca aceasta să provoace sechele, pentru că bacilul leprei, Mycobacterium leprae, nu se reproduce decât foarte lent. Patrimoniul său genetic, destul de sărac, încetineşte capacitatea de extindere în organism. Astfel, începând din anii 1980, polichimioterapia, un tratament compus din trei antibiotice şi pus la dispoziţie gratuit de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), vindecă pacientul în numai câteva luni şi definitiv.
Însă, de multe ori leproşii nu ştiu să repereze semnele care se dezvoltă în mod insidios. Sunt atacaţi nervii, ceea ce duce la o insensibilitate la durere. 'De multe ori, bolnavii de lepră se ard ţinând o cratiţă fierbinte în mână sau se rănesc la picior păşind pe cioburi de sticlă, de exemplu, fără să-şi dea seama', relatează Kinkpe. Rănile se infectează şi ating osul, ducând la amputări.
Pentru a învinge prejudecăţile, asociaţii în domeniu trebuie să-şi dubleze acţiunile de pedagogie şi să repete că, în pofida convingerilor populare, lepra nu este nici ereditară, nici semnul unui blestem divin şi că ea este slab contagioasă.
După cum relatează Le Nouvel Observateur, unul dintre cei care i-a făcut să meargă din nou pe leproşii cu membre amputate este el însuşi un fost bolnav. Tratat în 1976 şi vindecat definitiv, Moustapha Seck (60 de ani) confecţionează de atunci încălţăminte ortopedică destinată persoanelor mutilate. 'Atunci când şi le pun, ei merg mai întâi, apoi dansează de bucurie', declară, cu mândrie, pantofarul cu barbă grizonată.
Sursa: AGERPRES
