Preşedintele subcomisiei Ministerului Sănătăţii pentru limitarea rezistenţei microbiene, conf. dr. Gabriel Popescu a declarat că un consum exagerat de antibiotice pune în pericol pe viitor tratamentul unor infecţii cu anumiţi germeni.
"Nu am putea să vorbim despre rezistenţă bacteriană la antibiotice dacă nu am avea un consum de antibiotice.
Populaţia nu trebuie să îşi autoadministreze antibiotice rămase de la un tratament anterior, să nu solicite medicului sau farmacistului prescrierea, respectiv eliberarea de antibiotice şi să întrebe dacă e necesară prescrierea de antibiotice, de exemplu într-o viroză respiratorie", a spus conf. dr. Gabriel Popescu.
Acesta a precizat că farmaciştii au reguli care spun când să elibereze şi când să nu elibereze antibiotice.
Rezistenţa la antibiotice - o ameninţare pentru sănătatea românilor, avertizează medicii
"Nu ar trebuie să plece din farmacie pacientul cu antibiotic dacă nu a venit cu o prescripţie medicală", a mai spus preşedintele subcomisiei din Ministerul Sănătăţii", adăugând că medicii trebuie să aibă tăria şi răbdarea să îi comunice pacientului că într-o anumită situaţie nu este necesar antibioticul şi să nu se gândească că e mai comod să prescrie antibiotic pentru că aşa vrea pacientul.
Conf. dr. Gabriel Popescu a mai spus că în 2012 peste 3% din locuitorii României, 600.000 de oameni iau într-o zi antibiotice în România".
"Cea mai mare cantitate de antibiotice se eliberează în farmaciile cu circuit deschis, şi nu în farmaciile de spitale. Consumul de antibiotice este şi de o calitate redusă. Nu folosim acele antibiotice care au mai puţine probleme la nivel comunitar, folosim antibiotice care stimulează rapid selecţia de rezistenţe bacteriene, stimulăm apariţia unor situaţii pe care le numim dismicrobism, adică dispariţia florei noastre endogene, care împiedică să apară bacterii care să ne îmbolnăvească. Vorbim despre peniciline, cefalosporine, chinolone", a explicat conf. dr. Gabriel Popescu.
El a arătat că nu se poate stopa creşterea infecţiilor determinate de bacteria clostridium difficile atâta vreme cât nu se va reduce semnificativ consumul de antibiotice.
Potrivit lui Popescu, în 2010, la Institutul Naţional de Boli Infecţioase "Prof. dr. Matei Balş" au fost 20 de cazuri de infecţii cu clostridium difficile, în 2011 - aproape 140 de cazuri şi 10 decese, în 2012 aproape 440 de cazuri şi 11 cazuri de decese, iar în 2013 până în prezent peste 500 de cazuri şi 8 decese.
"Clostridium difficile este o bacterie pe care toţi putem să o avem, copiii chiar au un procent foarte mare, şi atunci dacă faci un tratament cu antibiotice excesiv şi distrugi flora normală bacteriană care protejează intestinul ceea ce rămâne neinfluenţat de către antibioticul pe care l-am dat are ocazia să se dezvolte în exces unde găseşte loc liber. Tulpinile care se dezvoltă în exces nu sunt neapărat ale pacientului, ci sunt şi cele pe care poate să le mai ia din mediul spitalicesc", a explicat preşedintele Societăţii Române de Microbiologie, conf. Alexandru Rafila.
El precizat că 'lucrurile sunt scăpate de sub control' în ceea ce priveşte consumul de antibiotice în România.
"Cred că şi Ministerul Sănătăţii trebuie să ia nişte măsuri extrem de ferme privind limitarea eliberării antibioticelor din farmacii decât pe baza prescripţiei medicale. Este foarte bine reglementat acest lucru, dar există încă scăpări în sistem şi cred că ministerul poate să reuşească prin mecanismele pe care le are la dispoziţie să elimine total eliberarea fără prescripţie a antibioticelor către cetăţeni", a susţinut conf. Alexandru Rafila.
Preşedintele Societăţii Române de Microbiologie a mai spus că oamenii trebuie să meargă la medic atunci când au o infecţie, iar medicii trebuie să trateze cu antibiotice atunci când sunt siguri că este vorba despre o infecţie bacteriană.
Sursa: AGERPRES
