Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) aminteşte cu regularitate că laptele matern este cea mai bună alimentaţie pentru copiii mai mici de şase luni.
În realitate, însă, alăptarea este departe de a fi o practică adoptată de toate mamele. În Marea Britanie, unde doar o mamă din două îşi alăptează copilul la sân, un nou program pilot, care propune sprijin financiar mamelor care aleg să alăpteze, beneficiază de un mare ecou mediatic.
De altfel, aceasta nu este prima iniţiativă de acest gen. Cotidianul francez Le Figaro trece în revistă diverse iniţiative internaţionale în domeniu.
Programul prezentat la mijlocul lui noiembrie în Marea Britanie a fost elaborat de cercetători din cadrul Universităţii Sheffield. Acesta constă în distribuirea pentru femeile care alăptează a unor bonuri de cumpărături de până la 200 de lire (240 de euro) pe an, utilizabile în marile magazine. Acest studiu pilot vizează 130 de femei în regiuni unde salariile sunt mici, iar alăptarea puţin practicată, cum ar fi Yorkshire şi Derbyshire. În faţa criticilor care denunţă un stat 'paternalist', care crede că ştie mai bine decât femeile ce este bine pentru ele, una dintre cercetătoare, Clare Relton, a replicat că scopul programului este de a schimba un context cultural puţin favorabil alăptării.
În Quebec, strategia de recompensare financiară a femeilor care alăptează este aplicată de mai mult de 20 de ani. Provincia canadiană alocă indemnizaţii speciale pentru alăptare mamelor care beneficiază de ajutoare sociale. Fixate la 37,5 dolari canadieni pe lună în 1994, nivelul actual al acestor indemnizaţii a atins suma de 55 de dolari (38,5 euro). În pofida acestor ajutoare, mamele cu veniturile cele mai mici sunt cele care alăptează cel mai mult, în provincie. Cu toate acestea, Quebecul se poate lăuda cu o cotă de alăptare de circa 87% în primele săptămâni de viaţă ale copilului.
În Franţa, politica de promovare a alăptării este mai teoretică. Urmând recomandările OMS, Parisul a interzis în 1994 publicitatea pentru laptele maternizat şi a obligat industriile în domeniu să menţioneze pe ambalaj faptul că laptele matern este de preferat. De asemenea, este interzisă distribuirea de eşantioane gratuite, pentru a determina în mod natural mamele să alăpteze încă din maternitate. Astfel, circa 60% dintre femeile franceze alăptează în maternitate, însă mai puţin de 15% continuă să o facă după ce copilul lor atinge vârsta de şase luni.
În iunie 2010, profesorul Dominique Turck a recomandat, într-un raport solicitat de Direcţia Generală de Sănătate a Franţei, indemnizaţii şi prelungirea cu două săptămâni a concediului de maternitate pentru mamele care alăptează. Raportul nu a avut încă efecte concrete, subliniază Le Figaro.
Primarul oraşului New York, Michael Bloomberg, a lansat o iniţiativă ambiţioasă, 'Latch on NYC', pentru a îndemna femeile să alăpteze chiar şi după externarea din maternitate. În 2012, la proiect s-au raliat 23 de spitale publice şi private. Printre măsurile luate se numără interzicerea accesului la substitute ale laptelui matern, cu excepţia cazurilor de prescripţie medicală. În prezent, statul New York menţine o cotă a alăptării de 82%, superioară cu cinci puncte mediei americane.
Cu o rată de alăptare de numai 8%, Africa de Sud, ţara cea mai dezvoltată de pe continentul african, se află mult în urmă. Abia recent, în decembrie 2012, au fost iniţiate măsuri de restricţionare a publicităţii la laptele pentru copii artificial. Fără a interzice vreo formă de marketing, ţara a constrâns totuşi companiile în domeniu să nu mai folosească imagini cu bebeluşi fericiţi ţinând un biberon şi nici să nu mai laude 'pretinsa superioritate' a laptelui maternizat faţă de cel matern.
Sursa: AGERPRES
