Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) atrage atenţia asupra efectelor dezastruoase pe care le-ar putea avea neplata arieratelor asupra producătorilor de medicamente cu facilităţi de producţie în România. APMGR arată într-un comunicat de presă că dintre producători primii şi cei mai loviţi de orice întârziere suplimentară în plată sunt fabricanţii de medicamente generice care au şi capacităţi de producţie în România şi care
plătesc taxe şi impozite către bugetul de stat şi către administraţiile publice locale şi asigură aproape două treimi din volumul de medicamente utilizate în ţară, consumând mai puţin de 23% din resursele finaciare utilizate.
"APMGR îşi exprimă cu toată convingerea dezacordul faţă de abordările perdante ale autorităţilor, deoarece membrii asociaţiei sunt penalizaţi în lipsa unei distincţii clare între marii consumatori de resurse din sistem şi cei care asigură de fapt sustenabilitatea sistemului de sănătate. Neplata ariereatelor conduce inevitabil la blocarea în scurt timp a activităţii producătorilor români de medicamente, întârzieri la plată către bugetul de stat, disponibilizări ale unui număr însemnat de angajaţi, îngheţarea investiţiilor şi dispariţia din procesul de fabricaţie a unei game largi de produse de bază utilizate în terapiile acute sau cronice. Astfel se loveşte dublu, atât în pacienţi cât şi în economia naţională", susţin reprezentanţii asociaţiei.
Aceştia spun că împiedicarea formării unor arierate suplimentare - care nu reprezintă altceva decât utilizarea excesivă a medicamentelor scumpe, al căror consum nu este corelat cu posibiltăţile de finanţare - se poate realiza prin utilizarea substituţiei generice al cărei scop definitoriu este să crească accesul pacienţilor la terapii moderne, de calitate şi care optimizează utilizarea fondurilor publice şi a celor personale.
APMGR susţine că "problema controlului cheltuielilor cu medicamentele îşi va găsi rezolvarea prin utilizarea medicamentelor generice în programele naţionale, incluzându-le pe lista C2. Programele naţionale de sănătate utilizează anual cea mai mare parte a banilor cheltuiţi pe consumul de medicamente, adică aproximativ 65% din fondurile alocate. Aşadar, acceptarea substituţiei generice ca soluţie pentru lista C2 ar determina creşterea accesului la terapie. Introducerea medicamentelor generice pe listele C2 şi schimbarea concomitentă a modului de decontare sunt căile cele mai eficiente de scădere a sumelor investite pentru programele naţionale de sănătate".
'Realitatea este că ne confruntăm cu un lobby extrem de agresiv împotriva introducerii pe scară largă a medicamentelor generice dus de grupuri de interese ce au reuşit să stopeze reformele iniţiate în sănătate. De fapt scăderea cu doar 1% a utilizării terapiilor generice înseamnă o gaură în bugetul de stat sau la pacient de 60 milioane lei. O simulare pe datele reale de piaţă demonstrează de exemplu că utilizarea substituţiei generice în terapia diabetului, ar conduce la economii anuale de 20 milioane euro, bani utilizabili suplimentar pentru reducerea listelor de aşteptare a pacienţilor ce necesită tratamentul unor boli de o gravitate maximă, unde fiecare zi de întârziere poate echivala cu o condamnare la moarte', a declarat Dragoş Damian, preşedinte APMGR.
Din calculele APMGR rezultă că utilizarea medicamentelor generice pe scară largă ar aduce anual economii de peste 500 de milioane lei la buget.
"În pachetul de măsuri agreat la începutul anului, în procesul de negociere cu FMI, Guvernul României şi-a luat angajamentul să încurajeze substituţia generică. Deoarece atât FMI cât şi reprezentanţii Guvernului au ajuns la concluzia că prin conformarea la acestă tendinţă europeană se vor realiza economii importante, şi, prin urmare, va permite unui număr sensibil sporit de pacienţi să poată primi tratamentul adecvat", arată sursa citată.