Valurile de căldură devin tot mai dese, mai lungi şi mai intense în Europa, iar riscurile pentru sănătatea umană în zonele afectate de încălzirea globală au fost până acum subevaluate, avertizează oamenii de ştiinţă de la Institutul pentru Atmosferă şi Climă al ETH Zürich, la finalul unui studiu comandat de Grupul Naţional elveţian de Cercetare a Climei. Prognozele alarmante care privesc şi România au la bază modele diferite de evaluare a evoluţiei climei globale.

Se poate vorbi de un val de căldură atunci când în mai mult de şase zile de vară se înregistrează temperaturi neobişnuit de mari. 'Am vrut să aflăm câte zile de căldură intensă dăunătoare sănătăţii umane vom avea în anii care vin', a explicat coordonatorul studiului, Erich Fischer. Un rol negativ îl joacă în această ecuaţie depăşirea unei anumite temperaturi pe timp de zi şi de noapte, precum şi umiditatea ridicată. 'Căldura excesivă în timpul nopţii este deosebit de periculoasă pentru că oamenii dorm mai puţin şi nu există posibilităţi de scădere a temperaturii corpului. La fel se întâmplă şi în cazul combinării căldurii cu umiditatea, oamenii nemaiputând să transpire corespunzător', afirmă expertul.

Dacă între 1961 şi 1990 se înregistra câte un val de căldură o dată la trei - cinci ani, între 2021 şi 2050 ne vom confrunta cu câte un val de arşiţă anual, iar între 2071 şi 2100, chiar cu trei până la cinci. Cel mai grav afectat va fi sudul Europei, unde, conform studiului întocmit de Fischer, mările oferă o înaltă umiditate a aerului. 'Căldurile periculoase pentru sănătate cresc cu deosebire în intensitate în văile cursurilor de apă, precum în Câmpia Padană, pe cursul inferior al Dunării sau de-a lungul ţărmurilor Mării Mediterane', menţionează Fischer.

Exact în aceste regiuni supuse riscurilor este densitatea populaţiei foarte ridicată; cele mai afectate vor fi oraşe precum Viena, Bucureşti, Roma, Napoli, Sevilia şi Marsilia. Cercetătorul din Zürich explică în continuare: 'Uimitor este că, nici măcar nu am luat în considerare (în calculele noastre) faptul că oraşele se încălzesc mai puternic şi se răcesc mai lent decât spaţiile geografice deschise. La aceasta se adaugă şi poluarea aerului din mediile urbane, toate acestea ridicând simţitor riscurile de sănătate pe parcursul valurilor de arşiţă'. Cei mai afectaţi vor fi bătrânii, copiii, oamenii cu boli respiratorii şi de inimă.

Creşterea numărului şi a suprafeţei parcurilor umbroase ar putea răcori spaţiile urbane limitrofe, însă, arată cercetătorii, ' singura soluţie pe termen lung împotriva dăunătorului fenomen climatic este limitarea cât mai drastică a emisiilor poluante'./Agerpres/