Persoanele care, după ce au fost diagnosticate
cu o afecţiune a arterelor coronare, sunt foarte anxioase au o probabilitate
mai mare de a deceda sau de a suferi un infarct în comparaţie cu indivizii mai
puţin anxioşi, susţin datele unui studiu prospectiv. Foarte mulţi pacienţi
devin foarte anxioşi atunci când este vorba despre afecţiunea lor cardiacă,
notează autorul studiului, Dr. Charles Blatt de la
Harvard Medical School, Boston
În studiu au fost incluşi 516 pacienţi cu boală coronariană care se adresau unui cardiolog din ambulatoriu de specialitate. Vârsta medie, în momentul înrolării în studiu, a fost de 68 de ani, iar 82% din participanţi erau bărbaţi. Perioada medie de follow-up a fost de 3.4 ani, timp în care s-au înregistrat 44 de infarcte miocardice nefatale şi 19 decese, au raportat investigatorii în numărul din mai al Journal of the American College of Cardiology. Anxietatea a fost apreciată cu ajutorul unui chestionar(Kellner Symptom Questionnaire) pe baza căruia indivizii au fost divizaţi în trei loturi: 201 în lotul 1(scor al anxietăţii 0-4), 178 în lotul 2 (scor al anxietăţii 5-8) şi 137 în lotul trei (scor al anxietăţii 9-23).
După ce au fost făcute ajuntările pentru vârstă, însă nu şi pentru alţi factori de risc, Blatt et al au descoperit că indivizii cei mai anxioşi aveau o probabilitate de aproape două ori mai mare de muri sau de a suferi un infarct miocardic nefatal în comparaţie cu lotul bolnavilor cel mai puţin anxioşi.(HR ajustat-HR=1.97, p=0.04).
Într-o a doua analiză în care s-au făcut multiple ajustări (pentru vârstă, sex, nivel educaţional, status economic, fumat, hipertensiune arterială, diabet zaharat, infarct miocardic în antecedente, indexul de masă corporală, nivelul colesterolului total) fiecare creştere a scorului de anxietate cu o unitate s-a asociat cu o creştere a riscului cu 6% pentru deces sau pentru infarct miocardic nefatal. (HR=1.06, p=0.02). Pacienţii al căror nivel de anxietate a crescut pe parcursul studiului au prezentat un risc cu 10% mai mare în comparaţie cu cei la care gradul anxietăţii s-a menţinut stabil. Dimpotrivă, bolnavii la care nivelul anxietăţii a scăzut, au prezentat probabilitatea cea mai redusă de a deceda sau de a face infarct miocardic.
Blatt et al sunt de părere că datele studiului lor demonstrează nu doar necesitatea aprecierii repetate a nivelului de anxietate dar sugerează şi rolul important al medicului în ceea ce priveşte liniştirea pacienţilor, o relaţie bună medic-pacient având efectul cel mai bun pentru reducerea anxietăţii.
J. Am. Coll. Cardiol., 2007, 49, 2021-2027
În studiu au fost incluşi 516 pacienţi cu boală coronariană care se adresau unui cardiolog din ambulatoriu de specialitate. Vârsta medie, în momentul înrolării în studiu, a fost de 68 de ani, iar 82% din participanţi erau bărbaţi. Perioada medie de follow-up a fost de 3.4 ani, timp în care s-au înregistrat 44 de infarcte miocardice nefatale şi 19 decese, au raportat investigatorii în numărul din mai al Journal of the American College of Cardiology. Anxietatea a fost apreciată cu ajutorul unui chestionar(Kellner Symptom Questionnaire) pe baza căruia indivizii au fost divizaţi în trei loturi: 201 în lotul 1(scor al anxietăţii 0-4), 178 în lotul 2 (scor al anxietăţii 5-8) şi 137 în lotul trei (scor al anxietăţii 9-23).
După ce au fost făcute ajuntările pentru vârstă, însă nu şi pentru alţi factori de risc, Blatt et al au descoperit că indivizii cei mai anxioşi aveau o probabilitate de aproape două ori mai mare de muri sau de a suferi un infarct miocardic nefatal în comparaţie cu lotul bolnavilor cel mai puţin anxioşi.(HR ajustat-HR=1.97, p=0.04).
Într-o a doua analiză în care s-au făcut multiple ajustări (pentru vârstă, sex, nivel educaţional, status economic, fumat, hipertensiune arterială, diabet zaharat, infarct miocardic în antecedente, indexul de masă corporală, nivelul colesterolului total) fiecare creştere a scorului de anxietate cu o unitate s-a asociat cu o creştere a riscului cu 6% pentru deces sau pentru infarct miocardic nefatal. (HR=1.06, p=0.02). Pacienţii al căror nivel de anxietate a crescut pe parcursul studiului au prezentat un risc cu 10% mai mare în comparaţie cu cei la care gradul anxietăţii s-a menţinut stabil. Dimpotrivă, bolnavii la care nivelul anxietăţii a scăzut, au prezentat probabilitatea cea mai redusă de a deceda sau de a face infarct miocardic.
Blatt et al sunt de părere că datele studiului lor demonstrează nu doar necesitatea aprecierii repetate a nivelului de anxietate dar sugerează şi rolul important al medicului în ceea ce priveşte liniştirea pacienţilor, o relaţie bună medic-pacient având efectul cel mai bun pentru reducerea anxietăţii.
J. Am. Coll. Cardiol., 2007, 49, 2021-2027
