Cel mai
recent studiu al Institutului de
Ocrotire a Mamei şi Copilului din 2004 a arătat că doar 53,1% dintre şcolarii de vârstă 6-7 ani au
valori normale ale iodului, restul având deficit de la uşor la sever,
aceasta înseamnând că aproape jumătate din copiii care intră în clasa I sunt
expuşi riscurilor lipsei de iod. Această valoare este însă o medie. Dacă se
analizează datele pe mediile de rezidenţă, se observă că în mediul rural doar 43% din copii au
valori normale ale iodului. O situaţie
specială este aceea a femeilor gravide şi a nou-născuţilor. Deficitul de iod al
nou-născuţilor se încadrează în limitele deficitului moderat, acesta fiind mai
sever decât al mamelor lor, care este un deficit uşor. Studiul a arătat că cea
mai mare parte a populaţiei României, aproape 97%, foloseşte sare iodată.
Totuşi studiul a scos în evidenţă faptul că nivelul actual de iodare a sării de masă nu acoperă necesarul de iod în sarcină. Acest lucru impune pe de o parte creşterea nivelului de iodare a sării şi pe de altă parte analiza oportunităţii administrării la gravide a unor suplimente medicamentoase cu iod.
36% din familiile copiilor de şase-şapte ani folosesc sare insuficient iodată. În mediul rural, proporţia se situează la mai mult de trei sferturi din gospodăriile intrate în studiul amintit.
Diferenţele constatate între urban şi rural pot fi explicate prin alegerea tipului de sare folosită în alimentaţie, iodată ori neiodată, condiţiile improprii de transport şi de depozitare în magazinele rurale, orientarea populaţiei de la sate spre consumul crescut de sare neiodată, de regulă sare care nu este indicată consumului uman sau cumpărată de la saline înainte de iodare, fapt care subliniază importanţa programului de informare şi educaţie.
Prof.dr. Gabriel Bănceanu de la IOMC a subliniat importanţa perinatologiei, o specialitate nouă care priveşte nou-născutul încă din primele zile de viaţă. El a subliniat că este extrem de important supravegherea şi îngrijirea gravidelor şi a nou-născutului în primele zile de viaţă.
Potrivit dr. Alin Stănescu de la Institutul de Ocrotire a Mamei şi Copilului (IOMC), recentul studiu realizat de acest institut arată că 63% dintre cei care au fost incluşi în studiu ar avea nevoie de un medicament cu iod, cantitatea de iod fiind sub cea recomandată.
În altă ordine de idei, în cadrul studiului realizat de IOMC s-a urmărit şi anemia, respectiv lipsa de fier. Studiul a relevat că 23,4% dintre copiii de la şcoală suferă de anemie feriprivă. Procentul este apreciat ca fiind unul mare. 5% dintre copiii şcolari de şase-şapte ani au probleme de greutate mică faţă de înălţime şi acesta este un punct care evidenţiază aportul alimentar foarte scăzut, a subliniat dr. Alin Stănescu. Anemia la vârste foarte mici poate genera efecte negative asupra copilului mai târziu, asupra funcţiilor cognitive şi emoţionale.
La rândul său, Pierre Poupard, reprezentantul UNICEF pentru România, a evidenţiat necesitatea educaţiei populaţiei în ceea ce priveşte consumul de sare iodată. El s-a referit şi la faptul că deficitul de iod este unul mare în întreaga lume şi de aceea au fost luate măsuri la nivel internaţional. În intervenţia sa, Pierre Poupard a menţionat că UNICEF sprijină eforturile României în direcţia reducerii tulburărilor deficitului de iod la copii.
Studiul a mai relevat şi faptul că lipsa de iod în organism poate să ducă la o serie de afecţiuni, între acestea numărându-se guşa şi o dezvoltare a intelectului scăzută. Tulburările date de deficitul de iod includ retard mental, alte defecte în dezvoltarea sistemului nervos, guşa şi lentoarea fizică precum şi încetinirea creşterii chiar cu riscul de stagnare în creştere şi dezvoltarea dismorfică a organismului, sterilitate, creşterea mortalităţii infantile şi probleme în ceea ce priveşte avortul spontan.
Cel mai devastator efect al lipsei de iod este cel asupra creierului uman. În lipsa iodului, celulele nervoase nu se pot dezvolta, iar aceste efecte apărute în perioada de creştere a copilului sunt ireversibile. (Rompres)
Totuşi studiul a scos în evidenţă faptul că nivelul actual de iodare a sării de masă nu acoperă necesarul de iod în sarcină. Acest lucru impune pe de o parte creşterea nivelului de iodare a sării şi pe de altă parte analiza oportunităţii administrării la gravide a unor suplimente medicamentoase cu iod.
36% din familiile copiilor de şase-şapte ani folosesc sare insuficient iodată. În mediul rural, proporţia se situează la mai mult de trei sferturi din gospodăriile intrate în studiul amintit.
Diferenţele constatate între urban şi rural pot fi explicate prin alegerea tipului de sare folosită în alimentaţie, iodată ori neiodată, condiţiile improprii de transport şi de depozitare în magazinele rurale, orientarea populaţiei de la sate spre consumul crescut de sare neiodată, de regulă sare care nu este indicată consumului uman sau cumpărată de la saline înainte de iodare, fapt care subliniază importanţa programului de informare şi educaţie.
Prof.dr. Gabriel Bănceanu de la IOMC a subliniat importanţa perinatologiei, o specialitate nouă care priveşte nou-născutul încă din primele zile de viaţă. El a subliniat că este extrem de important supravegherea şi îngrijirea gravidelor şi a nou-născutului în primele zile de viaţă.
Potrivit dr. Alin Stănescu de la Institutul de Ocrotire a Mamei şi Copilului (IOMC), recentul studiu realizat de acest institut arată că 63% dintre cei care au fost incluşi în studiu ar avea nevoie de un medicament cu iod, cantitatea de iod fiind sub cea recomandată.
În altă ordine de idei, în cadrul studiului realizat de IOMC s-a urmărit şi anemia, respectiv lipsa de fier. Studiul a relevat că 23,4% dintre copiii de la şcoală suferă de anemie feriprivă. Procentul este apreciat ca fiind unul mare. 5% dintre copiii şcolari de şase-şapte ani au probleme de greutate mică faţă de înălţime şi acesta este un punct care evidenţiază aportul alimentar foarte scăzut, a subliniat dr. Alin Stănescu. Anemia la vârste foarte mici poate genera efecte negative asupra copilului mai târziu, asupra funcţiilor cognitive şi emoţionale.
La rândul său, Pierre Poupard, reprezentantul UNICEF pentru România, a evidenţiat necesitatea educaţiei populaţiei în ceea ce priveşte consumul de sare iodată. El s-a referit şi la faptul că deficitul de iod este unul mare în întreaga lume şi de aceea au fost luate măsuri la nivel internaţional. În intervenţia sa, Pierre Poupard a menţionat că UNICEF sprijină eforturile României în direcţia reducerii tulburărilor deficitului de iod la copii.
Studiul a mai relevat şi faptul că lipsa de iod în organism poate să ducă la o serie de afecţiuni, între acestea numărându-se guşa şi o dezvoltare a intelectului scăzută. Tulburările date de deficitul de iod includ retard mental, alte defecte în dezvoltarea sistemului nervos, guşa şi lentoarea fizică precum şi încetinirea creşterii chiar cu riscul de stagnare în creştere şi dezvoltarea dismorfică a organismului, sterilitate, creşterea mortalităţii infantile şi probleme în ceea ce priveşte avortul spontan.
Cel mai devastator efect al lipsei de iod este cel asupra creierului uman. În lipsa iodului, celulele nervoase nu se pot dezvolta, iar aceste efecte apărute în perioada de creştere a copilului sunt ireversibile. (Rompres)
