Ereditatea are un rol important în ritmul maturizării sexuale, în
corelaţie însă cu factorii de mediu care determină în limitele variabilităţii
ereditare maturizări mai precoce sau mai tardive, în funcţie de acţiunea
favorabilă sau defavorabilă a acestor factori de ambianţă. Rezultatele unor cercetări făcute în
ţara noastră au arătat, în raport cu
pigmentarea părului, că la blonde şi brunete vârstele medii puberale erau practic egale, în timp
ce la fetele cu părul şaten se constată o diferenţă medie de aproape o lună şi
jumătate.Colerarea cu pigmentaţia irisului a pus în evidenţă o vârstă medie
puberală mai precoce, la fetele cu ochii albaştri sau verzi diferenţa fiind de
o lună faţă de cele cu ochii căprui şi de două luni faţă de cele cu ochii
negri. Diferenţele acestea între mediile puberale la grupele de fete menţionate
au fost foarte reduse, putând fi anihilate de către intervenţia factorilor de
mediu.
Urbanizarea. Rolul urbanizării în accelerarea procesului de maturizare sexuală este ilustrat de constatarea unor diferenţe în apariţia pubertăţii în cadrul aceleiaţi zone geografice între mediul urban şi cel rural, care la fete avea valoarea menie de 1 an şi 4 luni, iar la băieţi de 1 an şi 6 luni.
Pentru explicarea acestei apariţii mai precoce a pubertăţii în mediul urban s-au emis numeroase ipoteze, implicând factori foarte diverşi ca de exempli: factori genetici şi factori ce ţin de mediul înconjurător diferit în urban şi rural.
În cadrul acestei ipoteze, privind influenţa mediului înconjurător, s-a acordat importanţă exlusivă sau parţială unor factori foarte diferiţi, cum sunt: - alimentaţia mai diversificată, calitativ superioară şi pregătită în condiţii de mai bună respectare a normelor de igienă în mediul urban; - solicitarea neuropsihică mai intensă a copiilor din centrele populate urbane; - prezenţa iluminatului artificial electric mai răspândit în mediul urban; - posibilităţile de informare mai precoce asupra aspectelor vieţii sexuale în oraşe, prin intermediul cinematografiei, televiziunii, presei etc.; - prezenţa unor condiţii igienico-sanitare mai favorabile în mediul urban faţă de cel rural.
Condiţiile geografice. În condiţiile geografice ale ţării noastre, urmărirea apariţie primei menstruaţii în raport cu altitudinea nu a pus în evidenţă o întârziere în apariţia pubertăţii la fetele din zonele geografice cu o altitudine până la 1000 m, aspect explicat prin standardul de viaţă ridicat al satelor din zonele în care s-au făcut cercetările.
De asemenea, tudiile efectuate în unele sate de pe litoral nu au pus în evidenţă o apariţie mai precoce a pubertăţii datorate caracteristicelor climatului marin, aşa cum susţin unii autori străini.
Variaţiile sezoniere. Cu toate că există o mare variabilitate sezonieră în apariţia primei menstruaţii, datele din literatură menţionează o mai crescută frecvenţă a acesteia în cursul lunilor ianuarie şi august.
Este foarte probabil că acest fenomen să fie să fie favorizat de acţiunea factorilor biotropi asupra funcţionării sistemelor neuroendocrine, responsabile de declanşarea ciclului menstrual.
Urbanizarea. Rolul urbanizării în accelerarea procesului de maturizare sexuală este ilustrat de constatarea unor diferenţe în apariţia pubertăţii în cadrul aceleiaţi zone geografice între mediul urban şi cel rural, care la fete avea valoarea menie de 1 an şi 4 luni, iar la băieţi de 1 an şi 6 luni.
Pentru explicarea acestei apariţii mai precoce a pubertăţii în mediul urban s-au emis numeroase ipoteze, implicând factori foarte diverşi ca de exempli: factori genetici şi factori ce ţin de mediul înconjurător diferit în urban şi rural.
În cadrul acestei ipoteze, privind influenţa mediului înconjurător, s-a acordat importanţă exlusivă sau parţială unor factori foarte diferiţi, cum sunt: - alimentaţia mai diversificată, calitativ superioară şi pregătită în condiţii de mai bună respectare a normelor de igienă în mediul urban; - solicitarea neuropsihică mai intensă a copiilor din centrele populate urbane; - prezenţa iluminatului artificial electric mai răspândit în mediul urban; - posibilităţile de informare mai precoce asupra aspectelor vieţii sexuale în oraşe, prin intermediul cinematografiei, televiziunii, presei etc.; - prezenţa unor condiţii igienico-sanitare mai favorabile în mediul urban faţă de cel rural.
Condiţiile geografice. În condiţiile geografice ale ţării noastre, urmărirea apariţie primei menstruaţii în raport cu altitudinea nu a pus în evidenţă o întârziere în apariţia pubertăţii la fetele din zonele geografice cu o altitudine până la 1000 m, aspect explicat prin standardul de viaţă ridicat al satelor din zonele în care s-au făcut cercetările.
De asemenea, tudiile efectuate în unele sate de pe litoral nu au pus în evidenţă o apariţie mai precoce a pubertăţii datorate caracteristicelor climatului marin, aşa cum susţin unii autori străini.
Variaţiile sezoniere. Cu toate că există o mare variabilitate sezonieră în apariţia primei menstruaţii, datele din literatură menţionează o mai crescută frecvenţă a acesteia în cursul lunilor ianuarie şi august.
Este foarte probabil că acest fenomen să fie să fie favorizat de acţiunea factorilor biotropi asupra funcţionării sistemelor neuroendocrine, responsabile de declanşarea ciclului menstrual.