INTERVIU Eugen Nicolăescu: 15 mai - finalizarea procesului de reorganizare a direcţiilor de sănătate şi caselor judeţene

on . . Accesări: 2508

eugen-nicolaescu-ghimpele.ro rsReorganizarea şi restructurarea direcţiilor de sănătate publică şi a caselor judeţene va fi făcută până la data de 15 mai, urmând să plece efectiv în şomaj cel mult 4, 5 - 6% din angajaţi, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu.

El precizează că, potrivit estimărilor, prin reorganizare se vor face economii în jur de 50 de milioane de euro, bani care ar urma să fie direcţionaţi strict către programele naţionale de sănătate.

"Pe plan local, la nivel de judeţ, vom lăsa un fel de birouri, de oficii, cum vreţi să le numiţi, care să aibă două scopuri esenţiale: unu - să facă legătura cu cetăţeanul, un fel de relaţii publice, să fie apropiat de fapt de cetăţean, şi doi - să poată să monitorizeze la nivel local modul în care se derulează contractele, pentru că ne interesează ca acele contracte între casele de asigurări, care vor fi regionale sau direcţiile regionale, se îndeplinesc conform clauzelor din contracte", a spus ministrul.

 


 

AGERPRES: Domnule ministru, ce presupune reorganizarea direcţiilor de sănătate şi a caselor judeţene de sănătate?

Citește mai mult despre inenția minstrului de a desfința casele judeţene de sănătate și reducerea birocraţiei.


Eugen Nicolăescu: Aş face următoarea remarcă şi anume: deşi vorbesc de reorganizarea şi restructurarea sistemului sanitar de multă vreme, emoţiile s-au creat acum, de curând, probabil din cauza faptului că am anunţat un termen foarte rapid. Vă aduc aminte, pentru cine are memorie, pentru că sunt unii care nu vor să aibă memorie, că prima oară am anunţat o reorganizare şi o restructurare a sistemului de sănătate în 2011, când am finalizat programul PNL pe sănătate. El se găseşte pus pe site-ul PNL de doi ani. Mai departe, în toamna anului trecut, înainte de campania electorală, când se creionau, să spunem, direcţiile fiecărui partid politic, la nivelul PNL era exact aceeaşi concepţie, era aceeaşi abordare. În urmă cu vreo lună, o lună şi jumătate, am ridicat din nou această problemă, de această dată din calitatea de ministru. Vă aduc aminte că tot aşa acum vreo trei săptămâni ideea a fost anunţată public inclusiv de viceprim-ministrul Liviu Dragnea. În urmă cu o săptămână, în Guvernul României, atunci când a fost o discuţie destul de serioasă referitoare la reducerea costurilor din toate sectoarele de activitate, nu numai din sănătate, la masa Guvernului - şi e stenogramă - am anunţat pe toţi membrii Cabinetului, primul-ministru ştiind deja despre intenţiile mele cu mai multă vreme în urmă, că vom face şi noi restructurare şi reorganizare, chiar ceea ce nu s-a făcut în ultimii 70 de ani, în sensul de a micşora birocraţia la minimum posibil şi, la vremea respectivă, am solicitat Cabinetului şi mai ales Ministerului Finanţelor, cu care se luptă toată lumea în ţara asta, ca economiile care se vor realiza peste ceea ce Guvernul doreşte să rămână în sistem, să rămână la nivelul sistemului de sănătate, pentru că vrem să finanţăm mai bine un sistem care toată lumea ştie că nu este finanţat la nivelul necesar.

 


 

AGERPRES: Cam care ar fi economiile?


Eugen Nicolăescu: Noi am făcut nişte estimări - încă nu am terminat toate discuţiile cu Casa Naţională, dar avem nişte estimări - economiile vor duce undeva către 50 de milioane de euro, bani pe care vrem să îi direcţionăm strict către programele naţionale de sănătate. Ştim că în ultimii ani au fost prost finanţate programele, ştim că în ultimii ani cetăţeni tot mai mulţi au fost nemulţumiţi, şi atunci, dacă acest lucru îl ştim, evident că banii pe care poţi să îi obţii suplimentar îi duci acolo unde este nevoie. Şi, ca să închid ideea aceasta până la capăt, restructurarea şi reorganizarea vizează anularea tuturor procedurilor birocratice care încurcă sistemul, care face sistemul neprietenos cu cetăţeanul, cu pacientul şi mai ales economiile obţinute să fie dirijate înăuntrul sistemului pentru pacient. Deci acesta este scopul nostru esenţial în această restructurare şi reorganizare. Restructurarea şi reorganizarea înseamnă sigur încetarea activităţii unor structuri judeţene şi preluarea activităţii de către alte structuri sau să spunem altfel departajarea acelor activităţi către mai multe tipuri de structuri. Una înseamnă continuarea descentralizării şi anume preluarea unei părţi din aceste activităţi de către consiliile judeţene sau poate chiar consiliile locale. Am avut deja o discuţie pe această temă cu viceprim-ministrul Liviu Dragnea, fără să ştiu că o să fie ales preşedinte al Uniunii Naţionale a Judeţelor, chiar cu preşedintele CJ Vrancea, Marian Oprişan, chiar la sfârşitul săptămânii trecute. Deci discuţiile acestea au fost purtate şi încă o precizare pe care unii o uită sau au impresia că s-au născut ieri şi că până la ei nu a mai fost nimic în această ţară: în urmă cu aproximativ o lună m-am întâlnit cu sindicatele. Le-am spus absolut tot ce am de gând să fac, nu am ascuns nimic. M-am întâlnit cu Colegiul Medicilor din România, cu vreo trei săptămâni în urmă. Le-am spus deschis, pe faţă, ceea ce intenţionez prin măsurile acestea care fac parte din programul de guvernare. M-am întâlnit cu aproape toate asociaţiile de pacienţi, cărora nu am ezitat să le spun că menirea mea politică este să deservesc cetăţeanul, pacientul şi nu birocraţia din sistem. De aceea sunt surprins când unii se fac că nu au auzit, nu au văzut, bagă capul în pământ de frica a ce? - de frica faptului că ar trebui să dea şi ei socoteală aşa cum eu dau. Dar eu zic că totuşi, până la urmă, toţi suntem parteneri şi toţi trebuie să dăm socoteală cetăţeanului român. Unora le place, altora nu le place, mie îmi place să fie transparent.

Află mai multe despre intenția ministrului Sănătății de a redcue birocrația.


 

AGERPRES: Acum este vorba despre un număr de personal, pe care poate că nu toate consiliile judeţene pot să îl preia, de structura care se va crea nouă...


Eugen Nicolăescu: Ca să fie clar. Spuneam aşa că parte din activităţi se preiau la consiliul judeţean. O altă parte din activităţi cu personal se preia la structura pe care o să o facem la nivel regional şi acum vreau să vă spun şi dvs ceea ce poate alţii ştiu, dar nu recunosc: în cadrul Direcţiilor Judeţene de sănătate publică în prezent ştiţi foarte bine că funcţionează medici şi asistenţi medicali. O parte dintre ei, care nu se vor regăsi nici la nivel regional şi nici la nivel de transfer către judeţ, au capacitatea profesională şi au opţiunea personală de a se duce să se angajeze într-un spital, la alt furnizor de servicii medicale sau chiar să îşi facă în nume personal cabinete medicale pe specialităţile medicale pe care le au. Numai puţini - eu am făcut un calcul, poate 4, 5, 6% din tot personalul care s-ar supune acestui proces de reorganizare, restructurare - ar putea pleca efectiv în şomaj. Şi pentru asta suntem în discuţii cu Ministerul Muncii ca să găsim toate procedurile legale, astfel încât oamenii să fie cât mai mult apăraţi de lege, să poată beneficia eventual de salarii compensatorii, deci tot ceea ce legea prevede. Mi-aş dori ca oamenii să primească absolut toate drepturile pe care legislaţia din domeniul muncii astăzi le prevede în acest sens.

Citeste mai mult despre cum a ajuns Ministrul Sănătății la procentul de 3-5% șomeri din anagajaţii direcţiilor de sănătate.


Pentru casele judeţene, discuţia încă nu am încheiat-o din punct de vedere al modului de finalizare. Pentru că acolo cred că lucrul cel mai important este - că şi acolo sunt mulţi medici şi asistenţi, după cum toată lumea ştie şi care iarăşi îşi vor putea găsi de lucru în serviciile medicale de pe plan local, unde toată lumea ştie că este penurie, este lipsă de medici şi de asistenţi medicali. Deci eu nu ştiu de ce unii sunt atât de speriaţi. Poate le e frică de muncă, pentru că birocraţii trăiesc mult mai bine lucrând o oră - două pe zi şi restul încercând să facă trafic de influenţă sau să ia mită, să ia şpagă, ca să mişte lucrurile dintr-o parte în alta. Eu înţeleg că este greu să munceşti cinstit şi corect, dar eu cred că acesta este drumul şi eu cred că România asta trebuie să facă. Şi noi îi vom împinge pe unii cu forţa, dacă altfel nu înţeleg. Datoria mea este să facem ordine în sistem. Cheltuielile sunt mari, sunt multe ineficiente, multe ne-economicoase şi nu se mai poate tolera o asemenea stare de lucruri. Cetăţeanul are foarte multe aşteptări de la noi şi noi trebuie să răspundem aşteptărilor cetăţeanului.

 


 

AGERPRES: Ce se va întâmpla - vă întrebam de contractul pentru furnizarea serviciilor medicale - în contextul acestor reorganizări?


Eugen Nicolăescu: E foarte corectă întrebarea dvs şi mi se pare că datoria noastră este să vă răspundem foarte detaliat şi anume: sistemul pe care l-am gândit de regionalizare ne duce la câteva lucruri importante - primul, şi poate cel mai important, este că reuşim să aducem în cadrul acestor direcţii profesionişti adevăraţi. Noi gândim ca sediul - cel puţin în această etapă - regiunilor să aibă de-a face, să spunem, cu sediile tradiţionale ale universităţilor - acolo unde avem catedre, unde avem personal academic foarte bine pregătit profesional, cu competenţă şi expertiză. Deci trecem, dacă vreţi, de la un stadiu amatorist la un stadiu profesionist de recrutare a personalului şi în speţă ne aşteptăm să crească în câteva luni de zile nivelul de calitate al serviciilor pe care le prestează birocraţia regională către toţi cei care au nevoie de asemenea servicii. De asemenea, pe plan local, la nivel de judeţ, vom lăsa un fel de birouri, de oficii, cum vreţi să le numiţi, care să aibă două scopuri esenţiale: unu - să facă legătura cu cetăţeanul, un fel de relaţii publice, să fie apropiat de fapt de cetăţean, şi doi - să poată să monitorizeze la nivel local modul în care se derulează contractele pentru că ne interesează ca acele contracte între casele de asigurări care vor fi regionale sau direcţiile regionale dacă ele se îndeplinesc conform clauzelor din contracte. Şi atunci sigur că vom urmări cel puţin aceste două obiective majore, având în vedere faptul că în cursul acestui an ne-am propus să micşorăm şi birocraţia pe care, din păcate, Casa Naţională a impus-o în relaţia atât cu cetăţeanul, cât şi cu furnizorii de servicii medicale. Deci în speţă ce constatăm - că avem pe plan local, judeţean nişte birouri, avem la nivel de regiuni Direcţii regionale, care să flexibilizeze circuitul informaţiilor, să flexibilizeze deciziile, să flexibilizeze relaţia cu toţi cei care au nevoie generic vorbind se sistemul sanitar românesc.

 


 

AGERPRES: Reorganizarea cam în cât timp se face? Aţi spus că veţi spune pe site...

Citește mai multe despre când va fi publicat pe saitul Ministerului Sănătății viitoarele propuneri de reformă.


Eugen Nicolăescu: În câteva zile, spuneam atunci când s-a declanşat această, aş numi-o eu, emoţie naţională, că în câteva zile se vor afla detalii. Începând de vineri seară, vom pune pe site-ul Ministerului Sănătăţii, pe rând, toate proiectele legislative care vor sta la baza reorganizării şi restructurării şi pot să o spun precis că am avut, după şedinţa de Guvern, o discuţie separată, atât cu viceprim-ministrul coordonator al administraţiei publice locale, cât şi cu primul-ministru, modalităţile concrete în care să ducem mai repede actele normative spre aprobare. Sigur, în respectarea întru-totul a prevederilor legale, mă refer aici la transparenţa decizională, şi realizării dezbaterilor publice absolut necesare. În consecinţă, vineri, sâmbătă, duminică vor fi puse pe site-ul ministerului toate aceste proiecte de acte normative, pentru ca, în următoarele zece zile, mi-am pus deja în agendă, să realizez dezbaterile publice cu sindicatele, cu Colegiul Medicilor, cu asociaţiile profesionale şi mai ales cu asociaţiile de pacienţi. După ce le vom finaliza, o săptămână - zece zile, vom da forma finală a actelor normative şi, în funcţie de prioritatea unora sau altora, le vom promova în regim de urgenţă pe unele sau în regim obişnuit pe altele, astfel încât la 31 aprilie sau cel mai târziu, mi-am propus eu, în 15 mai să putem să încheiem tot procesul de reorganizare şi restructurare. De ce spun asta, pentru că orice zi care va trece peste aceste termene înseamnă că economiile pe care le intenţionăm se vor micşora, pentru că acele cheltuieli se vor produce şi nu poţi să mai beneficiezi de acei bani, iar eu în continuare mă uit cu multă teamă că mulţi oameni se vor uita la noi că le-am promis ceva şi nu le-am îndeplinit promisiunile şi asta mi-e cel mai greu să suport: să creadă oamenii că i-am amăgit. De aceea vreau să grăbesc procesul, ca omul să vadă că facem ceva pentru el.

 


 

AGERPRES: Deci, până la această dată, nu se încep contractările?


Eugen Nicolăescu: Vă daţi seama că noi trebuie să facem absolut toată această mişcare în baza unor acte normative şi în funcţie de cum le vom scoate pe unele sau pe altele, unele vor produce efecte pe etape, astfel încât să finalizăm procesul până la 15 mai. Deci luaţi finalizare proces 15 mai.

 


 

AGERPRES: Sindicatele spun, pe surse, că au promisiuni din partea premierului că nu se va atinge nimeni de personal. Aţi făcut această promisiune?


Eugen Nicolăescu: Eu nu ştiu de o asemenea promisiune, nu ştiu şi nici premierul nu mi-a solicitat...

 


 

AGERPRES: Pe surse vă rog...


Eugen Nicolăescu: Nu mi-a solicitat aşa ceva. Eu i-am spus dlui Victor Ponta că, din punctul meu de vedere, reforma pe care o facem este o reformă foarte grea, este o reformă care, pentru unii, dar puţini, foarte puţini, va produce şi o serie de dureri. Nicio reformă nu se face aplaudând sau zâmbind. O reformă presupune într-adevăr un rol şi lucruri dureroase. Eu sper să fie cât mai puţine.

Află poziția Premierului Victor Ponta față de reforma din Sănătate.


 

AGERPRES: Se mai comentează că Guvernul a dat acel procent care se cuvenea angajaţilor pensionarilor, dar că acum caută bani şi găseşte altă metodă, aceea de a renunţa la personal şi a da oamenii afară.


Eugen Nicolăescu: Eu cred că este o abordare greşită, pentru că Guvernul nu dă oameni afară că vrea. Guvernul spune 'haideţi să vedem cum consumăm banul public al tuturor cetăţenilor'. Pentru că banul public nu e, să spunem, al 4.000 de cetăţeni care lucrează în sistemul sanitar şi vor fi şomeri. Banul public este al tuturor milioanelor de români care sunt contribuabili şi Guvernul, ca gestionar în numele cetăţenilor al banului public, trebuie să se uite cum se cheltuieşte fiecare leuţ, iar datoria mea acum, de administrator de sistem medical, este să fiu atent ca fiecare leuţ să fie bine gospodărit, astfel încât, dacă noi constatăm că e o mică risipă, aceea să fie închisă, robinetul acela să fie închis, chiar dacă vor fi nemulţumiţi şapte oameni. Dar decât să nemulţumeşti 20 de milioane de oameni, mai bine închizi robinetul pentru şapte oameni. Eu cred că aşa este corect. Sigur, nu este totdeauna emoţional mulţumitor, dar este corect, iar eu în viaţă am învăţat să fiu un om corect, să aplic principii corecte şi atunci sigur că pe un principiu corect sunt unii mulţumiţi, unii nemulţumiţi, dar dacă principiul este corect nimeni nu are ce reproşa.

 


 

AGERPRES: Revenind la contractul-cadru. Ce noutăţi aduce el?


Eugen Nicolăescu: La contractul-cadru aş vrea să nu vă dau astăzi prea multe amănunte pentru că el intră în Guvern abia săptămâna viitoare. Sperăm ca astăzi - mâine să obţinem ultimele două avize şi luni să poată fi inclus pe ordinea de zi a şedinţei de Guvern de miercuri. Vă pot spune numai că am încercat să facem mai multă ordine. Când spun asta înseamnă că, de asemenea, banul public am considerat că de multe ori a fost dirijat după criterii arbitrare şi nu după criterii obiective şi am să vă dau un exemplu simplu: au fost spitale de urgenţă de cel mai înalt nivel, care primeau bani mai puţini ca tarif de decontare decât un spital orăşenesc sau municipal. Asta arată că modul în care se făcea decontarea se făcea după alte criterii decât cele de competenţă, cele de profesionalism şi cele mai ales de complexitate a cazurilor pe care le rezolvau unele sau altele dintre spitale. Mi se pare nefiresc să îţi baţi joc de un spital care face cele mai complexe servicii medicale dându-i un tarif mic, iar celălalt să fie avantajat şi asta se numeşte nu numai discriminare, se numeşte chiar fraudare a banului public. Contractul-cadru va face ordine, cel puţin din acest punct de vedere. Şi mai sunt câteva alte prevederi, dar cred că o să le discutăm după ce contractul-cadru trece prin Guvern, pentru că nu aş vrea să mă antepronunţ înainte ca el să fie văzut totuşi de membrii Guvernului.

 


 

AGERPRES: Aţi amintit de pachetul de bază care este extrem de important.


Eugen Nicolăescu: O, Doamne! de câţi ani se vorbeşte despre el.

 


 

AGERPRES: Este România pregătită să facă faţă la două categorii de asiguraţi - cei care au bani şi îşi permit să plătească în plus şi cazurile sociale care nu au cum să îşi acopere?


Eugen Nicolăescu: Eu cred că viziunea pe care noi o avem asupra modului de funcţionare a pachetelor de servicii medicale exact şi acest lucru încearcă să îl rezolve. Şi anume: pachetul de servicii medicale de bază la care am început să lucrăm se va numi probabil, în final, un pachet social, adică va cuprinde o gamă de servicii medicale absolut esenţiale pentru viaţa omului, indiferent că acest om are sau nu are venituri, indiferent că acest om este, cel puţin în accepţiunea actuală, asigurat sau nu, dar statul, prin Constituţie, are datoria să îi asigure aceste servicii care să îi salveze viaţa. Acest pachet este un pachet micuţ, este un pachet care probabil nu va satisface pe toată lumea, dar este un pachet care se va încadra în bugetul pe care România şi-l poate permite. De asemenea, noi vrem, spuneam de viziune, vrem ca pachetul de servicii medicale de bază să intre concomitent, împreună cu pachetul suplimentar de servicii medicale, de data aceasta din asigurări private. Asigurări private pe care şi le pot permite măcar cel puţin 4,5 - 5 milioane de contribuabili care obţin venituri din munca lor. Noi mai intenţionăm ceva la pachetul suplimentar din asigurări private şi anume ca o parte din poliţa de asigurare să fie deductibilă din impozitul pe venit, ceea ce sigur că îl face şi atractiv, dar îl face şi accesibil şi întăreşte, să spunem, conştiinţa omului că începe şi el însuşi să aibă grijă de sănătatea lui, ceea ce eu cred că asta lipseşte din educaţia permanentă, din nefericire, a românului.

 


 

AGERPRES: Aţi făcut-o dvs prin programul acela.


Eugen Nicolăescu: Dar s-a uitat de atunci din păcate. Vreau să vă spun - colegii mei aici de faţă mă întrebau în adunările în care mă vedeau de ce nu se mai întâmplă programul sau când îl reluăm.

 


 

AGERPRES: Oamenii au rămas, să ştiţi, se duc o dată pe an şi îşi fac analizele...


Eugen Nicolăescu: Unii au mai rămas. Dar eu sper ca, de la anul încolo, să vedem ce se întâmplă cu acel program, cum îl putem resuscita, sub ce formă şi mai ales după ce vom avea pentru prima oară rezultatul final al analizei modului în care s-a derulat şi ce concluzii ne-a adus. M-aş întoarce la ce vă spuneam şi anume: cred că măcar acele milioane de oameni care îşi vor putea permite pachetul suplimentar din asigurări private vor înţelege că este în folosul lor să facă aceste asigurări. Dacă pachetul de bază va fi asigurat integral de serviciul public, pachetul suplimentar din asigurări private va fi asigurat prin concurenţă de data aceasta fie de sistemul public, fie de cel privat. Ceea ce eu cred că va duce la creşterea calităţii.

 


 

AGERPRES: Şi de public, şi de privat.


Eugen Nicolăescu: Exact. E vorba de concurenţă. Cine va veni cu tarife mai bune, cine va veni cu o ofertă de calitate mai bună atunci sistemul privat de asigurări va fi cel care va decide pe ce criterii foarte obiective cui va da un pachet mai mare sau mai mic pentru asiguraţi mai mult sau mai puţin. Pentru că despre asta discutăm aici.

 


 

AGERPRES: Dar aveţi în vedere şi organizarea acestei agenţii care se ocupă de asigurările private?


Eugen Nicolăescu: Nu este problema Ministerului Sănătăţii să facă asigurări private, este vorba că noi trebuie să legiferăm modul în care se va implica Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, cea care va trebui - şi de asta trebuie să facem o lege, şi am vorbit deja cu preşedintele Comisiei să punem în lege - ca la nivelul acestei structuri care se ocupă integral de reglementare în domeniul asigurărilor în România să existe o direcţie specială pentru asigurări de sănătate şi care să îşi rezolve toate problemele de supraveghere, de monitorizare, de contractare, de gestionare de fapt a sistemului de asigurări private. Nu uitaţi că majoritatea societăţilor de asigurări din România au şi structuri teritoriale. Uneori au aproape în toate oraşele mai mari sau mai mici din ţară. Deci va fi un sistem foarte uşor accesibil pentru cetăţean. Eu cred că aceasta este, dacă vreţi, o a doua mare schimbare fundamentală pe care o vom introduce în acest an în sistemul sanitar românesc.

 


 

AGERPRES: Pentru că aţi vorbit de bani şi de economii şi de posibilităţi de a atrage bani în sistem, ar putea fi o sursă turismul medical?


Eugen Nicolăescu: Mă gândesc că da, dar eu aş spune mai mult decât turism medical, eu aş spune mult mai mult. Şi anume, pregătirea României şi acum nu mai vorbesc de sistemul sanitar românesc, vorbesc de pregătirea României de a reuşi să devină un furnizor de servicii medicale pentru terţi şi mai ales de export de servicii medicale. Şi deja săptămâna viitoare o să am o întâlnire cu doamna ministru Grapini pe un proiect de lege referitor la resuscitarea staţiunilor balneoclimaterice. Sigur că aici interesul doamnei Grapini e pe turism, interesul meu este pe modul în care putem să revigorăm serviciile medicale din aceste staţiuni, care cu mulţi ani în urmă erau frecventate de turişti într-un mod foarte mare. Unele dintre ele sunt în paragină, altele sunt vai de mama lor, eu cred că trebuie să existe o politică de încurajare a investiţiilor acolo şi, evident, dacă vom avea investiţii, atunci noi, partea Ministerului Sănătăţii, trebuie să ne ocupăm de a avea asigurată forţă de muncă din cea mai calificată şi care să vorbească limbi străine, mă refer la medicii specialişti, mă refer la asistenţi medicali, sigur că va trebui să creionăm un program naţional să vedem cât durează investiţiile şi noi să vedem când ne pregătim personalul, ca atunci când investiţia este gata şi personalul să fie pregătit. Deci, dacă vreţi turism medical luaţi-vă acest sens mai larg, un program naţional de export de servicii medicale. Şi o a doua remarcă: ştim foarte bine că din toamnă intră în funcţiune directiva privind serviciile transfrontaliere şi atunci serviciul medical românesc, din punctul meu de vedere, având costuri mai mici şi având tarife mai mici decât sunt în Occident, chiar ar putea să devină atractiv - sistemul sanitar românesc public şi privat - pentru foarte mulţi cetăţeni europeni.

 


 

AGERPRES: O ultimă întrebare domnule ministru, vorbiţi despre Agenţia Naţională pentru Programe. Urmează să se înfiinţeze. Cum va fi ea structurată, cum vor arăta programele care vor rămâne?


Eugen Nicolăescu: În acest moment ştiu că, din păcate, sistemul sanitar românesc nu poate fi finanţat mai mult, iar în 2013, încerc să vă aduc aminte, avem foarte multe probleme, mai ales de plată de arierate. Deci o parte din banii pe care i-am fi putut duce pentru îmbunătăţirea unor programe, din păcate trebuie să plătim arierate şi trebuie să spunem deschis şi clar ca toată lumea să ştie: avem o pagubă de 4,5 miliarde de lei în sistem. Guvernul a zis 'domne, plătim 3,5 miliarde anul ăsta şi mai lăsăm un miliard pentru la anul'. Dar problema mea este să nu mai facem arierate nici anul acesta, pentru că altfel şi la anul va creşte volumul de arierate şi nici la anul nu vom avea vreo speranţă că putem să creştem volumul de fonduri financiare pentru programe de sănătate. Cu alte cuvinte, încep să spun că programele de anul acesta vor fi aproape la nivelul anului 2012, deci fără îmbunătăţiri substanţiale, probabil că din ce facem economii ca urmare a restructurării şi reorganizării vom putea să finanţăm aproape de necesar, vă rog să remarcaţi ce spun acum, aproape de necesar programul de oncologie, care este cel mai sensibil din toate programele pe care le avem, urmând ca Agenţia Naţională de Programe, care aşa cum vă spuneam puţin mai devreme va putea să intre în funcţiune undeva la 15 mai în cursul acestui an, să facă evaluarea tuturor programelor, să facă o analiză serioasă a ceea ce trebuie să continuăm, ceea ce trebuie să renunţăm şi ce trebuie să se dezvolte în continuare, dacă e nevoie să crească prevenţia, dacă e nevoie să crească tratamentul, dacă e nevoie să se finalizeze cu îngrijiri de paliaţie sau îngrijiri la domiciliu sau la altele. O singură idee vreau să subliniez aici: Agenţia Naţională de Programe trebuie să ne propună programe care să cuprindă tot spectrul de proceduri - de la intrarea, de la depistarea riscului unui cetăţean şi până la ieşirea lui din program. Numai atunci un program va putea să producă efectele pe care noi le aşteptăm - depistezi riscul, fac prevenţie, îl includ pe bolnav în tratament, îl duc în paliaţie sau îngrijire la domiciliu până când acel om iese din program. Şi atunci vom şti ce se întâmplă cu pacientul, dar aici este al doilea lucru esenţial pe care trebuie să îl spunem: Agenţia Naţională de Programe va trebui să pună în funcţiune registrele naţionale. Fără registre nu vom şti niciodată ce se întâmplă cu banii din sistem. Este o mare responsabilitate pe care i-o dăm agenţiei, de aceea o şi înfiinţăm ca o structură distinctă, ca să ştim cine are responsabilitate şi vrem ca ea să aibă management profesionist şi management naţional de programe. Şi când dvs, ziarist, o să spuneţi 'am o problemă de diabet', veţi şti că vă duceţi la X, care este managerul naţional al programului de diabet, şi el trebuie să viseze acel program în orice moment, în orice clipă şi să dea toate informaţiile necesare.

Citește mai multe despre infințarea Agenţiei Naţionale de Programe de Sănătate.

 


 

AGERPRES: Aţi pomenit de îngrijirea la domiciliu şi paliaţie. Este un domeniu destul de delicat, la noi nu se prea pune accent pe asta, mulţi pacienţi care sunt în faze terminale, aparţinătorii, nu ştiu unde să se ducă cu ei. Acum biserica şi-a făcut şi ea nişte centre de îngrijiri...


Eugen Nicolăescu: Să spunem ajutor social mai degrabă, cu îngrijiri. Vă aduc aminte, cam prin anul 2008, de un protocol de colaborare semnat între Ministerul Sănătăţii şi Prea Fericitul Patriarh Daniel. Am luat deja legătura cu cabinetul domniei sale şi urmează să ne vedem şi să actualizăm acest protocol. Când va fi finalizat, vom putea face, evident, atunci şi declaraţii publice pe această temă. Vom vedea la vrea respectivă, nu vreau să mă exprim înainte de a discuta cu Prea Fericitul, că aşa cred că este corect, vreau să am o relaţie frumoasă şi normală cu domnia sa, aşa cum a fost şi până acum.

Sursa: AGERPRES

Posta Medicala - stiri din sanatate, articole scrise de medici si informatii medicale pentru sanatatea ta!