Cercetători americani au confirmat cu instrumente ştiinţifice moderne ceva ce era cunoscut încă din prima jumătate a secolului trecut, şi anume că o scădere a nivelului pH-ului ţesutului cerebral, adică o creştere a acidităţii acestui ţesut, duce la calmarea crizelor de epilepsie. O echipă multidisciplinară de cercetători din Iowa a realizat această descoperire pe cobai modificaţi genetic, aplicând cunoştinţele moderne de biologie moleculară pentru a confirma constatările făcute în urmă cu 80 de ani despre calmarea crizelor de epilepsie. Concluziile lor au fost publicate în ultimul număr al revistei Nature Neuroscience.

În prima jumătate a secolului trecut s-a constatat că o criză de epilepsie poate fi calmată dacă persoana bolnavă respiră pentru o scurtă perioadă de timp dioxid de carbon, gaz ce măreşte gradul de aciditate al ţesutului cerebral. În anii 50 s-a observat de asemenea că crizele de epilepsie declanşează un mecanism de reducere a nivelului pH-ului ţesutului cerebral. Însă cheia acestui fenomen constă în prezenţa în ţesutul cerebral al proteinei ASIC1a, care facilitează procesul de difuziune între celule şi exterior.
Noul studiu realizat de cercetătorii americani a indicat faptul că la cobaii la care a fost exclusă gena acestei proteine s-au remarcat nişte crize de epilepsie mult mai severe şi de mai lungă durată decât la cei la care organismul continua să sintetizeze această proteină. De asemenea, la cobaii la care a fost incapacitată sinteza acestei proteine nu s-a mai reuşit calmarea crizelor de epilepsie prin creşterea acidităţii ţesutului cerebral. De cealaltă parte, intensificarea impactului acestei proteine duce la protejarea împotriva declanşării unor crize severe de epilepsie. Cercetătorii au descoperit faptul că în momentul declanşării unei crize de epilepsie această proteină provoacă o creştere a acidităţii ţesutului cerebral pentru a stopa cât mai rapid cu putinţă criza. "ASIC1a nu joacă nici un rol în declanşarea crizelor de epilepsie însă odată ce acestea se declanşează are un rol important în stoparea lor", a declarat Adam Ziemann, unul dintre autorii studiului. /Rompres/