Embolismul venos este o problemă medicală importantă şi intens dezbătută, boala fiind frecvent nediagnosticată şi având complicaţii severe, inclusiv decesul.La nivel mondial, în fiecare an, peste cinci milioane de oameni sunt afectaţi de această boală, iar 30% dintre pacienţii care au avut un accident tromboembolic mor în prima lună după acesta.În Europa, decesele provocate de evenimentele tromboembolice sunt de 10 ori mai multe decât cele prin accidente rutiere şi de 100 de ori mai multe decât cele prin SIDA.
Potrivit acestor cifre, tromboembolismul venos se clasează printre cele mai răspândite boli vasculare, fiind depăşit doar de infarctul de miocard şi de accidentul vascular cerebral. Supranumit şi "ucigaşul silenţios", tromboembolismul reprezintă, de fapt, formarea unui cheag de sânge în vene. Acesta poate duce fie la blocarea circulaţiei sângelui la nivelul venelor situate profund - aşa numita tromboză venoasă profundă - fie la blocarea circulaţiei sângelui în plămâni - aşa numita embolie pulmonară, cu urmări dintre cele mai grave.
Reducerea incidenţei accidentelor tromboembolitice se poate face doar prin recunoaşterea pacienţilor cu risc şi utilizarea de rutină a măsurilor de profilaxie eficiente şi sigure.
În această direcţie, European Task Force Expertise, care reuneşte specialişti din 13 ţări europene inclusiv România, a dezbătut în două conferinţe modul în care poate fi optimizată strategia de aplicare a ghidurilor şi, implicit, rezultatele obţinute în tromboprofilaxie la nivel instituţional şi naţional. Elaborarea de ghiduri la nivel naţional, cu elemente specifice în fiecare ţară, reprezintă una dintre direcţiile strategice de aplicare corectă a tromboprofilaxiei în practica medicală.
La iniţiativa grupului farmaceutic Sanofiavensis, liderul mondial împotriva trombozei, care a oferit suportul societăţii ştiinţifice de specialitate din România, s-a elaborat ghidul naţional de prevenţie a tromboembolismului venos. Acest ghid reprezintă un punct de plecare, un document medical actual formulat pe baza ghidurilor internaţionale, a unei biografii recente şi a experienţei autorilor. În ghid se subliniază că se impune profilaxia medicamentoasă de rutină la pacienţii cu risc tromboembolic pe perioada de spitalizare, trebuie luată în considerare tromboprofilaxia la femeia gravidă sau în perioada de după naştere. Profilaxia prelungită dincolo de perioada scurtă de spitalizare este o necesitate de care se ţine cont în ghidurile recente.
În ceea ce priveşte tratamentul pentru aceste afecţiuni, el constă în heparină, dar numai la indicaţia medicului. /Rompres/
Potrivit acestor cifre, tromboembolismul venos se clasează printre cele mai răspândite boli vasculare, fiind depăşit doar de infarctul de miocard şi de accidentul vascular cerebral. Supranumit şi "ucigaşul silenţios", tromboembolismul reprezintă, de fapt, formarea unui cheag de sânge în vene. Acesta poate duce fie la blocarea circulaţiei sângelui la nivelul venelor situate profund - aşa numita tromboză venoasă profundă - fie la blocarea circulaţiei sângelui în plămâni - aşa numita embolie pulmonară, cu urmări dintre cele mai grave.
Reducerea incidenţei accidentelor tromboembolitice se poate face doar prin recunoaşterea pacienţilor cu risc şi utilizarea de rutină a măsurilor de profilaxie eficiente şi sigure.
În această direcţie, European Task Force Expertise, care reuneşte specialişti din 13 ţări europene inclusiv România, a dezbătut în două conferinţe modul în care poate fi optimizată strategia de aplicare a ghidurilor şi, implicit, rezultatele obţinute în tromboprofilaxie la nivel instituţional şi naţional. Elaborarea de ghiduri la nivel naţional, cu elemente specifice în fiecare ţară, reprezintă una dintre direcţiile strategice de aplicare corectă a tromboprofilaxiei în practica medicală.
La iniţiativa grupului farmaceutic Sanofiavensis, liderul mondial împotriva trombozei, care a oferit suportul societăţii ştiinţifice de specialitate din România, s-a elaborat ghidul naţional de prevenţie a tromboembolismului venos. Acest ghid reprezintă un punct de plecare, un document medical actual formulat pe baza ghidurilor internaţionale, a unei biografii recente şi a experienţei autorilor. În ghid se subliniază că se impune profilaxia medicamentoasă de rutină la pacienţii cu risc tromboembolic pe perioada de spitalizare, trebuie luată în considerare tromboprofilaxia la femeia gravidă sau în perioada de după naştere. Profilaxia prelungită dincolo de perioada scurtă de spitalizare este o necesitate de care se ţine cont în ghidurile recente.
În ceea ce priveşte tratamentul pentru aceste afecţiuni, el constă în heparină, dar numai la indicaţia medicului. /Rompres/
