În Europa, cel mai mare număr de boli profesionale
şi absenteism este determinat de afecţiunile osteo-musculo-articulare datorate
suprasolicitărilor existente la locul de muncă. Această schimbare în structura
expunerii va determina schimbări mari ale viitorului morbidităţii bolilor
profesionale, a declarat joi prof.dr. Eugenia Naghi, şefa
Clinicii de Boli Profesionale de la Spitalul Colentina.
În ceea ce priveşte lucrul la calculator, dr. Naghi a subliniat necesitatea amenajării corecte a locului de muncă. Angajatorul trebuie să aranjeze corect mesele pentru calculatoare, să asigure o iluminare corectă, scaune reglabile şi să asigure pauzele necesare.Lipsa acestor condiţii poate duce la afectarea coloanei cervicale din cauza poziţiilor vicioase şi la oboseala ochilor din cauza ecranului calculatorului.
Angajatorii nu sunt interesaţi să aibă boli profesionale şi accidente la locul de muncă, iar raportarea lor presupune şi creşterea sumelor alocate pentru aceste afecţiuni, a menţionat specialistul. Ea a adăugat necesitatea existenţei medicului de medicina muncii în fiecare instituţie.Un exemplu în acest sens îl constituie chiar unele spitale care au angajat medic de medicina muncii, a spus dr. Naghi, exemplificând cu Spitalul Universitar, Institutul "Matei Balş", Spitalul Cantacuzino.
Din datele statistice primite în anul 2005 de la medicii de medicina muncii, pe primul loc în cadrul bolilor profesionale se situează suprasolicitarea aparatului locomotor, urmată de bolile determinate de zgomot, iar ca domenii agricultura, sănătatea şi asistenţa socială, industria confecţiilor din textile, urmată de învăţământ.
În privinţa stabilirii unor clasamente ale categoriilor de factori patogeni, s-a stabilit că 65,89% din totalul angajaţilor expuşi la noxe fizice şi biologice, 17,33% - la pulberi, iar 16,78% - la substanţe chimice toxice. (Rompres)
În ceea ce priveşte lucrul la calculator, dr. Naghi a subliniat necesitatea amenajării corecte a locului de muncă. Angajatorul trebuie să aranjeze corect mesele pentru calculatoare, să asigure o iluminare corectă, scaune reglabile şi să asigure pauzele necesare.Lipsa acestor condiţii poate duce la afectarea coloanei cervicale din cauza poziţiilor vicioase şi la oboseala ochilor din cauza ecranului calculatorului.
Angajatorii nu sunt interesaţi să aibă boli profesionale şi accidente la locul de muncă, iar raportarea lor presupune şi creşterea sumelor alocate pentru aceste afecţiuni, a menţionat specialistul. Ea a adăugat necesitatea existenţei medicului de medicina muncii în fiecare instituţie.Un exemplu în acest sens îl constituie chiar unele spitale care au angajat medic de medicina muncii, a spus dr. Naghi, exemplificând cu Spitalul Universitar, Institutul "Matei Balş", Spitalul Cantacuzino.
Din datele statistice primite în anul 2005 de la medicii de medicina muncii, pe primul loc în cadrul bolilor profesionale se situează suprasolicitarea aparatului locomotor, urmată de bolile determinate de zgomot, iar ca domenii agricultura, sănătatea şi asistenţa socială, industria confecţiilor din textile, urmată de învăţământ.
În privinţa stabilirii unor clasamente ale categoriilor de factori patogeni, s-a stabilit că 65,89% din totalul angajaţilor expuşi la noxe fizice şi biologice, 17,33% - la pulberi, iar 16,78% - la substanţe chimice toxice. (Rompres)
