Majoritatea populaţiei (54%) consideră situaţia sistemului de îngrijire a sănătăţii ca fiind proastă sau foarte proastă, 32% consideră că nivelul este satisfăcător, iar numai 14% au aprecieri pozitive, potrivit cercetării Calitatea vieţii 2010 realizată şi dată publicităţii miercuri de Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii. Pe de altă parte, asistenţa medicală primară este, în general, pozitiv evaluată, 56% dintre respondenţi apreciind-o ca fiind bună sau foarte bună, 28% considerând că este satisfăcătoare, iar 16% apreciind-o ca fiind proastă sau foarte proastă.

Totodată, potrivit studiului menţionat, 46% din populaţie îşi apreciază starea de sănătate ca fiind bună şi foarte bună, 28% ca fiind satisfăcătoare, în timp ce un sfert dintre respondenţi o consideră ca fiind proastă şi foarte proastă. Aceste date sugerează faptul că proporţie semnificativă a populaţiei înregistrează probleme importante legate de starea de sănătate. Autorii cercetării au reţinut că aprecierea stării de sănătate s-a deteriorat în timp faţă de anii '90, intrând într-o perioadă de relativă stabilitate cu variaţii minore până în prezent. Astfel, dacă în anul 1990 o proporţie de 63% dintre respondenţi aprecia starea de sănătate ca fiind bună şi foarte bună, douăzeci de ani mai târziu numai 46% dintre respondenţi exprimă aceeaşi apreciere. De asemenea, femeile îşi apreciază starea de sănătate mai slab decât bărbaţii: 30% dintre românce şi 21% dintre bărbaţii români apreciază starea de sănătate ca fiind proastă şi foarte proastă.

Studiul evidenţiază şi că sunt puţin răspândite la români comportamentele preventive în domeniul sănătăţii, numai 43% dintre respondenţi declarând că obişnuiesc să meargă la medic pentru controale de rutină. Majoritatea populaţiei (55%) nu obişnuieşte să meargă la medic fără a avea semne de boală. Femeile obişnuiesc să meargă în mod curent la medic în mai mare măsură faţă de bărbaţi (47% femei faţă de 41% bărbaţi).

Pe măsură ce nivelul de educaţie creşte, evaluările stării de sănătate se îmbunătăţesc. Persoanele cu educaţie scăzută apreciază preponderent negativ starea de sănătate, la mare distanţă de persoanele cu educaţie înaltă: 67% dintre cei care au absolvit cel mult şcoala generată îşi apreciază starea de sănătate ca fiind proastă şi foarte proastă şi numai 8% dintre cei cu educaţie superioară exprimă aceleaşi aprecieri. Totodată, comportamentele preventive sunt în mai mare măsură prezente la populaţia cu educaţie superioară, faţă de absolvenţii de şcoală generală (49% faţă de 37%).

Pe de altă parte, comportamentele preventive sunt mai accentuate la populaţia de peste 65 de ani şi în mică măsură prezente la tineri. 37% dintre tineri (18-24 ani) obişnuiesc să meargă la medic pentru controale de rutină şi 52% dintre cei cu vârste de peste 65 de ani au acelaşi comportament.

Evaluarea stării de sănătate variază şi în funcţie de mediul de rezidenţă, persoanele din rural declarând o stare de sănătate mai proastă decât cele ce locuiesc în mediul urban: 55% dintre cei care locuiesc în rural îşi apreciază starea de sănătate ca fiind proastă şi foarte proastă, faţă de 45% dintre cei care locuiesc în urban. În plus, în mediul urban comportamentul preventiv este mai prezent decât în mediul rural (47% dintre orăşeni merg la controale de rutină fără a avea semne de boală faţă de doar 40% în mediul rural).

Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii a realizat cercetarea Calitatea vieţii 2010 folosind un eşantion reprezentativ la nivel naţional de 1161 de persoane în vârstă de peste 18 ani. Cercetarea de teren s-a desfăşurat în perioada 25 iunie-10 iulie 2010 în 78 de localităţi şi 127 puncte de eşantionare. Eşantionarea utilizată este probabilistă, multistadială, eşantionul fiind extras din listele electorale. Eroarea de eşantionare este de ± 3%./Agerpres/