Femeile care consumă antidepresive în timpul ultimului trimestru al sarcinii determină o creştere a incidenţei apariţiei “sindromului comportamental neonatal” la copii. Acesta reprezintă o constelaţie de simptome şi tulburări comportamentale, cum ar fi: iritabilitatea, detresă respiratorie, probleme de alimentaţie, etc. În general acest sindrom se prezintă în forme uşoare care se rezolvă în aproximativ 2 săptămâni, dar există şi cazuri severe care necesită spitalizare în unităţi de terapie intensivă.
Nou-născuţii expuşi la antidepresive în timpul utimului trimestru al sarcinii au o probabilitate de două ori mai mare de a dezvolta probleme respiratorii şi de a ajunge la terapie intensivă decât cei expuşi la începutul sarcinii. Totuşi până în prezent nu a fost raportat nici un caz de deces datorat acestui sindrom.
Cel mai mare număr al complicaţiilor a fost raportat în legătură cu utilizarea fluoxetine şi paroxetine. Într-o proporţie mai redusă, dar semnificativă, efecte adverse neonatale au fost legate şi de consumul de sertralin, citalopram şi venlafaxin.
