Secretarul de stat în Mai, Raed Arafat a declarat că România a făcut în ultimii ani un salt major în sistemul sanitar, a trecut de la sistem bazat pe stetoscop şi aparatul de tensiune la unul care permite intervenţii foarte complexe.
"Populaţia are alt nivel de îngrijire faţă de cel pe care l-a avut în urmă cu 25 de ani. Cei şase ani şi jumătate la MS mi-au permis să am o imagine reală asupra a ce se întâmplă în sistemul sanitar, unde am fost şi unde am ajuns. (...)
Sistemul sanitar din România nu este un sistem perfect, este un sistem cu foarte multe probleme. Unele sunt corigibile, dacă se doreşte, altele necesită timp să fie corectate. (...) Dacă fac comparaţie cu acum 25 de ani (...) pot să spun că România a făcut un salt major în sistemul sanitar", a spus Arafat.
Potrivit acestuia, una dintre problemele sistemului de sănătate ar fi finanţarea până la 4% din PIB, care este sub media europeană de 8,4%.
"Poate că prima problemă rămâne cea a finanţării. (...) În secunda în care finanţăm sistemul sanitar la jumătatea mediei europene normal că avem probleme din anumite puncte de vedere de a finanţa medicamente, de a finanţa diferite tipuri de investigaţii, diferite tipuri de îngrijire. Şi totuşi (...) finanţăm unele îngrijiri şi unele tratamente extrem de scumpe din aceşti bani - 4% din PIB - pe diferite tipuri de boli, uneori justificat alteori nejustificat. Am început cu un sistem care era suportat de buget, am trecut la un sistem pe asigurări de sănătate pe la sfârşitul anilor 90, asigurări de sănătate publice sociale. Lipsesc încă asigurările de sănătate private care să vină în complementaritate cu asigurările sociale. Toată lumea vrea ca prin acest fond de asigurări de sănătate sociale să dezvolte absolut toate problemele ceea ce este imposibil pentru că acestea nu pot acoperi toate nevoile şi toate costurile sistemului", a explicat secretarul de stat în MAI.
În opinia sa, din cauza subfinanţării, multe spitale mici funcţionează ''mai mult ca centre de îngrijire socială sau medicală de bază'', ''oferă îngrijire ca în anii 60, cu stetoscopul şi tensiometrul''.
"Aceste spitale ca să funcţioneze necesită finanţare. (...) Când bolnavul are nevoie de ceva serios trebuie dus automat către un spital serios. Spitalele serioase sunt puţine, eventual unul pe judeţ, spitalele de urgenţă care sunt de diferite nivele sau pentru anumite probleme, sunt spitale la nivel de regiune, la nivel naţional către care se pleacă precum institutele de oncologie şi diferite alte entităţi care pot să ofere aceste îngrijiri", a spus Arafat.
El a susţinut că una din problemele cu care se confruntă sistemul medical este cheltuirea banilor şi a explicat modul în care unele unităţi sanitare au ajuns să aibă arierate.
"Avem o problemă mare în a cheltui pe ce nu este funcţional şi a împrăştia banii atât de larg încât să nu vedem impactul lor pe anumite domenii. (...) Casa finanţează îngrijirile pe baza unui tarif . Un spital poate să primească un caz extrem de complex care costă 100.000 de lei tratamentul sau 200.000 de lei. Casa decontează spitalului suma contractată, adică între 4.000 şi 6.000 de lei. Restul sumei normal că nu este acoperit. Atunci se mira toată lumea: de ce spitalele mari au arierate? Spitalele mari aveau arierate şi aveau deficit pentru că finanţarea cazurilor pe care le tratau era mult sub nivelul necesar. Când CNAS vine şi te plăteşte 5.000 de lei pe cazul respectiv şi tu ai cheltuit 100.000 este imposibil să nu faci arierate", a explicat demnitarul.
În opinia sa, Ministerul Sănătăţii ar trebui să intervină uneori asupra sistemului ''şi să-l ajute pe probleme punctuale" prin crearea de mecanisme. Arafat a dat exemplu ''Programul de Infarct Miocardic'', început experimental în 2010, care a dus la o scădere a mortalităţii de la 13,4% până la aproape 8%.
''În centrele în care se face cateterism mortalitatea a scăzut la 4,5-5%. Printr-o acţiune care a venit în completarea finanţării CNAS foarte bine controlată şi monitorizată a fost realizat un mecanism de monitorizare de MS care a finanţat un număr limitat de centre, foarte bine monitorizat, şi, de la sub 15% din pacienţi trataţi prin această metodă au ajuns să fie peste 60% trataţi prin această metodă în regim de urgenţă. MS finanţează acum programul acţiune prioritară Terapie Intensivă care devine model pentru alte ţări. (...) Aceste două tipuri de acţiuni au arătat că uneori trebuie să intervi peste CNAS", a mai arătat secretarul de stat în MAI.
Arafat a susţinut că una dintre problemele majore ale spitalelor era aceea că internau pacienţi care nu necesitau acest lucru şi a pledat pentru terapia ambulatorie şi cea extra-spitalicească. "Internăm prea mulţi bolnavi care nu sunt de internat în spital. (...) A început acum o discuţie: haideţi să vedem cum facem să creştem suma de finanţare pentru internarea de zi, să o facem atractivă. A început să crească mult numărul internărilor de zi. (....) Vrem să încurajăm terapia ambulatorie şi terapia extra-spitalicească şi să reducem internările? Trebuie un program foarte bine gândit, bine analizat şi implementat în câţiva ani de zile şi nu peste noapte. Implementarea peste noapte a unui program radical ca acesta nu face decât să bulverseze sistemul", a conchis secretarul de stat în MAI.
Sursa: AGERPRES
