Noi terapii pentru leucemia mieloidă cronică

on . . Accesări: 3934

medicam1.jpgAgenţia Americană pentru Medicamente a aprobat utilizarea pentru tratamentul pacienţilor nou diagnosticaţi cu leucemie mieloidă cronică a noului medicament Nilotinib. Medicamentul era până acum utilizat în linia a doua pentru pacienţii care nu răspundeau la Glivec, prin noua aprobare această terapie putând fi utilizată în tratamentul de primă linie, adică de la început pentru pacienţii diagnosticaţi cu leucemie mieloidă cronică. Potrivit studiului realizat pe acest nou medicament, pe o perioadă de 18 luni, acesta prezintă eficacitate semnificativ superioară comparativ cu Glivec, determinând încetinirea progresiei bolii la pacienţii adulţi recent diagnosticaţi cu această afecţiune, a subliniat, în conferinţă, prof. dr. Anca Lupu, de la Spitalul Colţea.

Medicul a accentuat asupra faptului că această nouă terapie determină o emisie moleculară mai amplă comparativ cu Glivec. În studiul recent dat publicităţii se evidenţiază şi faptul că efectele secundare sunt net mai mici comparativ cu terapia utilizată până în acest moment. Este vorba despre o terapie ţintită, a arătat, la rândul său, prof. dr. Dan Coliţă, de la Institutul Clinic Fundeni. El a explicat că boala este cunoscută de peste 100 de ani şi că în permanenţă s-au făcut cercetări pentru tratamente cât mai bune, având în vedere că este provocată de o leziune cromozomială şi s-a ajuns la terapii ţintite pe gena care provoacă această boală.

Specialistul a precizat că boala are trei faze, faza de început, faza cronică şi faza acută, iar actuala terapie acţionează ţintit pe gena care provoacă boala. Medicul a apreciat ca un mare succes noua terapie, care le dă posibilitatea medicilor să ofere noi alternative terapeutice bolnavilor. Prin noile descoperiri de medicamente se ajunge la o supravieţuire a bolnavilor cu acestă maladie de la cinci la 35 de ani.

În România sunt aproximativ 1.500 de pacienţi cu leucemie mieloidă cronică. Între 600 şi 800 sunt în terapie cu Glivec iar ceilalţi, care nu sunt în aceste scheme, fie nu au fost eligibili pentru această terapie, fie au început tratamentul cu interferon şi evoluează bine, a explicat prof. dr. Anca Lupu. Ea a mai spus că afecţiunea are legătură cu o anomalie genetică, fiind vorba de cromozomul Philadelphia şi reprezintă aproximativ 3% din afecţiunile oncologice, incidenţa fiind de 5-10 la 100.000 de locuitori. Apare mai des la bărbaţi decât la femei, este rară sub 19 ani, fiind mai frecventă între 55 şi peste 60 de ani.

Potrivit prof. dr. Anca Lupu, 10% dintre pacienţi nu prezintă simptome, diagnosticul fiind întâmplător, 10% sunt foarte grav afectaţi de boală, iar la 80% dintre pacienţi apare oboseală, scăderea poftei de mâncare, transpiraţii. Se mai constată mărirea splinei şi ficatului. Conf. dr. Dan Coriu, de la Institutul Clinic Fundeni, a explicat modul de diagnosticare a acestei boli - diagnostic de laborator citologic şi molecular. Medicul a evidenţiat importanţa laboratorului de biologie moleculară de la Fundeni, care permite identificarea oncogenelor responsabile de boală şi poate determina încărcătura tumorală a pacientului şi de aici posibilitatea alegerii celei mai bune scheme de tratament.

Nivelul molecular, a subliniat medicul, este foarte important, întrucât dă date despre remisiunea moleculară. Totodată, metoda în timp real PCR dă posibilitatea identificării unei celule maligne dintr-un milion de celule normale, a mai spus Coriu. El a adăugat că este cea mai sensibilă metodă de diagnostic, arătând şi recidiva bolii, în felul acesta ajutând la stabilirea tratamentului. Lipsa accesului la această metodă poate compromite calitatea tratamentului, a susţinut medicul.

Noul medicament se găseşte în România şi este utilizat în clinicile de hematologie, fiind susţinut de compania Novartis şi urmează să fie aprobat pentru terapia de linie 1 şi în Europa, în septembrie.

Posta Medicala - stiri din sanatate, articole scrise de medici si informatii medicale pentru sanatatea ta!