Prof. dr. Ovidiu Băjenaru, directorul Departamentului de Neuropsihologie, Psihiatrie şi Neurochirurgie de la Universitatea de Medicină şi Farmacie "Carol Davila", şef al Clinicii de Neurologie a Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti şi preşedinte de onoare al Societăţii de Neurologie din România (SNR) a declarat că registrul electronic naţional pentru boala Parkinson va fi implementat începând din a doua parte a acestui an, în doi ani, urmând să existe cu adevărat o cifră de acurateţe privind incidenţa acestei maladii.
Dr. Ovidiu Băjenaru, alături de alţi specialişti ai Societăţii de Neurologie din România şi din lume, participă la Poiana Braşov, în perioada 23-24 martie, la cea de a partea ediţie a Cursului Internaţional despre Boala Parkinson şi Afecţiunile de Mişcare.
"Un grup dintre membrii Societăţii de Neurologie am dezvoltat - şi este aproape gata de a fi implementat, un program electronic pentru un registru electronic naţional pentru boala Parkinson, care, sperăm ca până la vară, testarea care se face pentru a nu interveni probleme, să fie finalizată, astfel ca, în partea a doua a anului să fie implementat în toată ţara. Evident că va fi foarte greu pentru că trebuie să avem colaborarea fiecărui medic neurolog din teritoriu, care să introducă în calculator datele, cu mare acurateţe. Probabil că dacă lucrurile vor merge bine,c am peste doi ani să avem cu adevărat o cifră de acurateţe privind incidenţa bolii Parkinson, prevalenţa, complicaţiile, modul în care sunt îngrijiţi bolnavii. Noi am conceput acest registru electronic nu numai pentru statistici, ci şi pentru particularităţi simptomatice, boli asociate, modul în care medicii îi îngrijesc pe aceşti bolnavi. Putem avea o sumedenie de date foarte valoroase atât din punct de vedere al asistenţei medicale, cât şi din punct de vedere ştiinţific, cu privire la statutul pacienţilor cu boala Parkinson din România", a afirmat prof. dr.Ovidiu Băjenaru.
Acesta a precizat ca boala Parkinson este a doua ca frecvenţă neurodegenerativă după maladia Alzheimer în rândul populaţiei. El a menţionat că este boala în care s-au făcut cele mai remarcabile progrese, atât în cunoaştere cât şi în evoluţia unui tratament care însă nu o vindecă, iar medicii specialişti neurologi sunt interesaţi să fie la curent cu cele mai recente achiziţii moderne în ceea ce priveşte metodele şi dificultăţile de diagnostic, pentru că acesta poate fi înşelător tocmai din cauza complexităţii acestei boli.
"Din această cauză, neurologii trebuie să fie la curent cu tot ceea ce se validează în lume la nivel de experţi în domeniul de diagnostic clinic în primul rând, dar şi ca investigaţii şi în ceea ce priveşte strategiile terapeutice, şi de aceea audienţa este foarte mare", a spus prof.dr. Ovidiu Băjenaru.
Referitor la numărul bolnavilor cu boala Parkinson, şeful Clinicii de Neurologie de la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti este de părere că numărul vehiculat, de 72.000 de bolnavi, este o "cifră cu o mare marjă de eroare".
"Şi asta pentru că, în România, în primul rând, datorită unor dificultăţi de organizare în general, sunt foarte puţine studii epidemiologice riguroase, pentru că asta înseamnă o echipă care să meragă în teritoriu, pe eşantionaje pe un număr mare de oameni, şi atunci această cifră porneşte mai degrabă de la un calcul care merge pe premisa şi observaţiile noastre. Incidenţa şi prevalenţa bolii Parkinson în populaţia generală nu avem motive să credem că în România este diferită de prevalenţa ei în general, în Europa. Cifra este aproximativ relativă, ca ordin de mărime apropiată de adevăr pentru că, din câte ştiu eu, şi din datele de vânzări de medicamente cu specificul bolii Parkinson, se ajunge tot pe la această cifră", a spus prof. dr. Ovidiu Băjenaru.
În ceea ce priveşte apariţia bolii Parkinson, prof.dr Ovidiu Băjenariu a precizat că vârsta la care debutează clinic este în general după 50 de ani, dar aceasta nu înseamnă că boala nu începe mai devreme.
"Momentul în care diagnosticul este posibil oriunde în lume, este posibil când semnele clinice devin evidente, semnele motorii. Ştim, azi, că aceste semne apar destul de tardiv în evoluţia reală a bolii, că leziunile caracteristice acestei boli de regulă încep cam cu 15-20 de ani înaintea manifestării acestor semne. Cu siguranţă, azi ştim că debutul real al leziunilor acestei boli este cu 15-20 de ani înaintea momentului în care spunem noi că facem un diagnostic precoce", a mai arătat Băjenariu.
Parkinson-ul este, după Alzheimer, cea mai frecventă boală neurodegenerativă şi se află între primele 7-8 afecţiuni neurologice, pe primul plan fiind bolile vasculare cerebrale, accidentele vasculare cerebrale, traumele cranio-cerebrale, demenţa. Tratamentul bolii Parkinson este unul destul de costisitor şi ţine de natrura neurodegenerativă a bolii, a concluzionat prof.dr. Ovidiu Băjenaru.
Sursa: AGERPRES
