Incidenţa unor afecţiuni neurologice, precum scleroza multiplă, neuropatiile periferice, boala Parkinson este în creştere şi la populaţia tânără.
Dacă scleroza multiplă este considerată cea mai invalidantă boală neurologică a adultului tânăr, pentru celelalte afecţiuni, prezenţa la vârste mai tinere este un semnal de alarmă pentru specialişti.
Şi accidentul cerebral vascular este o afecţiune întâlnită tot mai adesea la tinerii sub 30 de ani, în prezent peste 31% din numărul total de pacienţi cu AVC ischemic au vârste cuprinsă între între 20-64 de ani (circa 20.000 de noi cazuri anual), în creştere de la 25% în 1990.
Aceste teme alături de prevenţia secundară a AVC, în cazul persoanelor care au suferit un prim accident vascular cerebral ischemic vor fi dezbătute la a IX-a ediţie a Şcolii Internaţionale de Vară de Neurologie care are loc în intervalul 7-10 iulie la Eforie Nord. Evenimentul, ce aduce în România vârfuri ale medicinei şi cercetării ştiinţifice, este organizat de Fundaţia Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN) împreună cu Societatea de Neurologie din România (SNR) şi un consorţiu internaţional de universităţi, sub egida Federaţiei Europene a Societăţilor de Neuroreabilitare (EFNRS) şi a Federaţiei Mondiale de Neuroreabilitare (WFNR).
Coordonatorii evenimentului sunt prof. dr. Natan Bornstein, de la Universitatea din Tel Aviv, Centrul Medical Sourasky şi prof. dr. Dafin Mureşanu, Universitatea de Medicină si Farmacie 'Iuliu Haţieganu' din Cluj-Napoca , preşedinte al Societăţii de Neurologie din România (SNR) şi al Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN) si prof. dr. Ovidiu Bajenaru, Universitatea de Medicină si Farmacie 'Carol Davila' din Bucuresti, preşedintele de onoare al Societăţii de Neurologie din România (SNR). 'Prioritatea noastră, în ceea ce priveşte programele educaţionale ale Şcolii Internaţionale de Neurologie, este extinderea activităţilor spre ţările din estul geografic al Europei, ţările asiatice şi din America Latina. Avem înscrişi peste 120 de participanţi', a declarat prof dr Dafin Mureşanu.
Scleroza multiplă este o boală autoimună, o afecţiune cronică, inflamatorie şi degenerativă a sistemului nervos central, ale cărei cauze nu sunt complet cunoscute şi pentru care nu există un tratament care să asigure vindecarea completă şi definitivă. Debutul bolii are loc în majoritatea cazurilor între 20 - 30 de ani.. La vârste de peste 50 de ani, boala afectează de doua ori mai mult femeile decât bărbaţii. Se întâlneşte rareori şi la vârste sub 18 ani. Statisticile arată că, la nivelul UE, numărul bolnavilor de scleroză multiplă a crescut semnificativ în ultimii şase ani, ajungând la circa 600.000.
În România există aproximativ 6000-7000 de persoane care au scleroză multiplă, o prevalenţă de 32-34% la sută de mii de locuitori. Ceea ce ştim sigur este că astăzi, 2700 de bolnavi cu scleroză multiplă beneficiază de tratament imuno-modulator la standarde mondiale. România are deja un registru naţional, prin grija Societăţii de Neurologie din România, care va fi operaţional din a doua jumătate a anului viitor. Datele prezentate de Platforma Europeană a Sclerozei Multiple situează România pe locul 27 din 33 de state din Europa, la capitolul servicii medicale acordate pacienţilor diagnosticaţi cu această boală invalidantă.
'Simptomele obişnuite includ: oboseală patologică, probleme de motilitate, tulburări de coordonare, echilibru, sensibilitate, durere, tulburări cognitive, depresie şi multe altele. Practic, aproape orice simptom sau semn neurologic poate fi prezent în scleroza multiplă. Deşi, nicăieri nu există un tratament minune care să vindece boala, după îndelungi cercetări în domeniu, au fost create terapii care îmbunătăţesc semnificativ calitatea vieţii pacienţilor', a adăugat prof. dr. Dafin Mureşanu.
Aceleaşi statistici îngrijorătoare, care includ şi România, vizează neuropatiile periferice . De această dată însă, factorii de risc sunt mai la îndemână , depistarea lor la vârste cât mai tinere având legătură cu stilul de viaţă: consum excesiv de alcool, deficienţe în alimentaţie, expunerea la substanţe toxice etc.
Şi în ceea ce priveşte boala Parkinson, vârsta la care aceasta ar putea să apară a scăzut în ultimii ani. Anual, la nivel mondial 10 oameni din 100.000 sunt diagnosticaţi cu această suferinţă, fiind a doua afecţiune neurodegenerativă, ca frecvenţă, după maladia Alzheimer. Deşi cel mai adesea se consideră că afectează predominant persoanele trecute de 65 de ani, trebuie precizat că poate surveni chiar şi în jurul vârstei de 20 ani. La nivel mondial, pe baza studiilor de prevalenţă disponibile, se consideră că sunt aproximativ 6 milioane de persoane cu boala Parkinson. Este posibil ca acest număr să fie mai mare, ţinând cont de cazurile încă nediagnosticate. În România se estimează că sunt trataţi în jur de 70.000 de pacienţi cu boala Parkinson.
Cum ajung tinerii să sufere de aceste boli, unele denumite până de curând bolile bătrâneţii?
'De obicei, debutul la vârstă tânără în cazul unor afecţiuni cum este boala Parkinson se asociază cu anumite predispoziţii genetice. Factorii de mediu pot favoriza si ei apariţia acestor suferinte şi anume expunerea la diverse substanţe chimice ( pesticide, insecticide, substante organoclorurate), traumatismenle cerebrale, în cazul sindromului parkinsonian', spune preşedintele Societăţii Române de Neurologie.
Ce trebuie făcut? Odată cu trecerea anilor trebuie eliminaţi factorii de risc care pot declanşa sau agrava o boală neurologica.
'Evenimentele negative din viaţa noastră au repercusiuni şi asupra sistemului imunitar, diminuând capacitatea de apărare a organismului şi favorizând apariţia bolilor. De exemplu, stresul poate duce la creşterea tensiunii arteriale, care este un factor de risc major pentru accidentul vascular cerebral. Accidentele vasculare cerebrale pe lângă impactul lor asupra funcţiilor motorii şi senzoriale ale creierului se pot genera şi tulburări cognitive. Aşa cum am mai spus, unele boli neurodegenerative cum ar fi scleroza laterală amiotrofică şi coreea Huntington au o importantă componentă genetică.', punctează prof. dr Dafin Mureşanu.
Sedentarismul, alimentaţia dezechilibrată, bogată în carbohidraţi şi grăsimi saturate este dăunătoare şi în cazul bolilor neurodegenerative. Dintr-o altă perspectivă, studii recente sugerează faptul că mersul pe jos în ritm alert, timp de 45 minute pe zi, cel puţin 3 zile pe săptămână se asociază cu îmbunătăţirea semnificativă a performanţelor intelectuale, capacităţii de concentrare şi a stării de sănătate în general. Şi în acest sens sunt multe dovezi ştiinţifice care au stabilit efectul benefic al activităţii fizice regulate asupra memoriei, capacităţii de concentrare şi a stării de sănătate în general. Oamenii ar trebui să se alimenteze echilibrat, să comunice între ei cât mai mult şi pozitiv, să menţină o activitate cognitivă timp îndelungat (în special cititul) şi să desfăşoare activitate fizică moderată.
Sursa: AGERPRES
