Fenomenul discriminării în rândul persoanelor seropozitive în câmpul muncii este îngrijorător, relevă concluziile cercetării "HIV/SIDA şi locul de muncă", realizată de Uniunea Naţională a Organizaţiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA (UNOPA) în România. Potrivit cercetării, numărul angajatorilor dispuşi să angajeze persoane seropozitive este scăzut, angajatorii nu cunosc şi nu aplică, decât într-o proporţie foarte mică, legislaţia referitoare la persoanele cu handicap/persoanele seropozitive.
Studiul mai evidenţiază că numărul persoanelor seropozitive angajate care şi-au făcut cunoscut statutul este îngrijorător de mic iar politica la locul de muncă nu este susţinută de informare şi educare, pentru a ajuta lucrătorii să înveţe despre realităţile şi miturile transmiterii virusului HIV/SIDA, să înţeleagă că nu au de ce să se teamă lucrând cu o persoană seropozitivă atâta vreme cât nu vin în contact direct cu sângele acesteia.

Generaţia de copii infectaţi în perioada de dinainte de 1989 ajunge acum la vârsta la care apare nevoia de integrare socială şi profesională iar pentru asta trebuie să se găsească soluţii, a declarat, pentru Rompres, Iulian Petre, director executiv al UNOPA. El a precizat că cercetarea reprezintă unul dintre rezultatele proiectului "From vulnerability to empowerment - HIV/AIDS şi locul de muncă", desfăşurat de UNOPA pe o perioadă de 24 de luni.
Iulian Petre a menţionat că trebuie să se clarifice aspectele legislative legate de persoanele seropozitive în raport cu legislaţia muncii şi să existe o legislaţie unitară. El a adăugat că scopul Conferinţei naţionale "HIV SIDA şi locul de muncă" este de a analiza situaţia tinerilor seropozitivi care nu au locuri de muncă şi, împreună cu ONG-urile, asociaţiile celor bolnavi şi autorităţile locale să se găsească soluţii.

Dr. Rodica Mătuşa, de la Asociaţia Speranţa, din Constanţa, a declarat că asociaţia a realizat două lucruri importante pentru seropozitivi. În primul rând, i-a ajutat aproape pe toţi să urmeze opt clase, pe mulţi chiar şi liceul, iar o parte dintre aceştia vor să urmeze o facultate. Al doilea lucru important este baza de practică, o seră cu flori din Olanda şi o microfermă, unde tinerii seropozitivi interesaţi pot lucra. Rodica Mătuşa recomandă să se discute cu fiecare tânăr în parte, pentru a vedea posibilităţile lui intelectuale, dar şi preferinţele lui, deoarece nu trebuie ca tinerii seropozitivi să fie luaţi ca un grup. Ea a adăugat că trebuie îmbunătăţită colaborarea cu angajatorii, care ar trebui să fie instruiţi cu privire la ceea ce înseamnă această afecţiune.

Preşedinta Comisiei de Medicina Muncii din Ministerul Sănătăţii, prof. dr. Elena Naghi, a declarat că nu se cunoaşte exact câţi tineri au solicitat un loc de muncă, dar sunt situaţii în care medicii de medicina muncii sunt presaţi de angajatori să nu dea aviz favorabil persoanelor cu handicap, inclusiv persoanelor seropozitive. În opinia Elenei Naghi, trebuie clarificată legislaţia. În ceea ce priveşte confidenţialitatea, ea a spus că, de fapt, aceasta nu există şi ar trebui elaborate reglementări în acest sens.
Reprezentanta Autorităţii Naţionale a Persoanelor cu Handicap, Andreea Pascu, a spus că, deşi persoanele seropozitive au reglementări privind gradul de handicap, nu prea apelează la ele. Astfel, numai 4.428 de persoane au făcut acest lucru.