Alimentaţia nou-născuţilor poate avea un impact
profund asupra dezvoltării creierului, conform unor cercetători britanici care
au descoperit că nou-născuţii prematur ce au fost hrăniţi în primele săptămâni
de viaţă cu lapte îmbogăţit cu minerale şi vitamine sunt mai inteligenţi decât
cei hrăniţi cu lapte normal. Acest studiu a fost publicat în ultimul număr al
revistei Pediatric Research şi indică faptul că aceste beneficii se
înregistrează apoi şi pe perioada adolescenţei. De asemenea, conform acestui
studiu, o anumită zonă a creierului se dezvoltă mai bine în urma hrănirii cu
lapte îmbogăţit, hrana acordată în primele ore şi zile ale vieţii dovedindu-se
hotărâtoare pentru viitorul micuţilor, gradul lor de inteligenţă la maturitate
şi condiţia lor socială.
Cercetătorii britanici de la Great Ormond Street Hospital for Children şi de la UCL Institute of Child Health, au precizat că deşi nutriţia a fost relaţionată cu comportamentul şi în alte lucrări ştiinţifice, acest studiu este primul care demonstrează că hrana poate chiar modifica structura ulterioară a creierului. ''Deocamdată nu este clar dacă rezultatele noastre se aplică doar la copiii născuţi prematur, care au nişte caracteristici proprii de dezvoltare. Vom căuta însă să aflăm dacă o anumită alimentaţie continuă să influenţeze dezvoltarea cerebrală şi la mai multe săptămâni după naştere şi dacă această descoperire are relevanţă şi în cazul copiilor născuţi la termen'', a precizat coordonatorul studiului, Dr. Elizabeth Isaacs.
În cadrul acestui studiu au fost selectate trei grupuri de nou-născuţi prematur, un grup primind lapte îmbogăţit cu proteine, grăsimi, calciu, fosfor, fier, zinc, cupru şi alţi micronutrienţi, cel de-al doilea grup a primit drept hrană lapte matern normal, iar cel de-al treilea grup a primit în egală măsură lapte din ambele categorii. În urma unor teste care evaluează inteligenţa timpurie a micuţilor, s-a constatat că cei care au primit lapte îmbogăţit au răspuns mai bine decât ceilalţi în conformitate cu criteriile de evaluare. La vârsta de 7-8 ani această diferenţă a devenit mai evidentă în cazul băieţilor - cei care au fost hrăniţi în primele zile de viaţă cu lapte matern normal au avut o inteligenţă verbală în medie cu 12,2 puncte mai mică decât a celor care au primit lapte îmbogăţit. Ultima serie de teste de inteligenţă realizate după ce copiii au ajuns la vârsta adolescenţei a demonstrat existenţa unei diferenţe de 9 puncte conform testelor IQ şi în ceea ce le priveşte pe fete. În schimb diferenţa dintre băieţi a scăzut la 7 puncte.
În plus cercetătorii britanici au realizat şi o serie de tomografii ale creierului şi au descoperit că zona cerebrală rezervată proceselor de memorie şi de învăţare este mai dezvoltată la adolescenţii hrăniţi în primele săptămâni de viaţă cu lapte îmbogăţit. /Rompres/
Cercetătorii britanici de la Great Ormond Street Hospital for Children şi de la UCL Institute of Child Health, au precizat că deşi nutriţia a fost relaţionată cu comportamentul şi în alte lucrări ştiinţifice, acest studiu este primul care demonstrează că hrana poate chiar modifica structura ulterioară a creierului. ''Deocamdată nu este clar dacă rezultatele noastre se aplică doar la copiii născuţi prematur, care au nişte caracteristici proprii de dezvoltare. Vom căuta însă să aflăm dacă o anumită alimentaţie continuă să influenţeze dezvoltarea cerebrală şi la mai multe săptămâni după naştere şi dacă această descoperire are relevanţă şi în cazul copiilor născuţi la termen'', a precizat coordonatorul studiului, Dr. Elizabeth Isaacs.
În cadrul acestui studiu au fost selectate trei grupuri de nou-născuţi prematur, un grup primind lapte îmbogăţit cu proteine, grăsimi, calciu, fosfor, fier, zinc, cupru şi alţi micronutrienţi, cel de-al doilea grup a primit drept hrană lapte matern normal, iar cel de-al treilea grup a primit în egală măsură lapte din ambele categorii. În urma unor teste care evaluează inteligenţa timpurie a micuţilor, s-a constatat că cei care au primit lapte îmbogăţit au răspuns mai bine decât ceilalţi în conformitate cu criteriile de evaluare. La vârsta de 7-8 ani această diferenţă a devenit mai evidentă în cazul băieţilor - cei care au fost hrăniţi în primele zile de viaţă cu lapte matern normal au avut o inteligenţă verbală în medie cu 12,2 puncte mai mică decât a celor care au primit lapte îmbogăţit. Ultima serie de teste de inteligenţă realizate după ce copiii au ajuns la vârsta adolescenţei a demonstrat existenţa unei diferenţe de 9 puncte conform testelor IQ şi în ceea ce le priveşte pe fete. În schimb diferenţa dintre băieţi a scăzut la 7 puncte.
În plus cercetătorii britanici au realizat şi o serie de tomografii ale creierului şi au descoperit că zona cerebrală rezervată proceselor de memorie şi de învăţare este mai dezvoltată la adolescenţii hrăniţi în primele săptămâni de viaţă cu lapte îmbogăţit. /Rompres/
