Cetăţenii Uniunii Europene fac
prea puţină mişcare şi consumă prea multe calorii, grăsimi şi zahăr şi prea
multă sare, principala consecinţă fiind creşterea substanţială şi
îngrijorătoare a excesului de greutate şi a obezităţii pretutindeni în UE.
Potrivit specialiştilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), această
tendinţă este, în mod special, serioasă în cazul copiilor şi adolescenţilor, ea
mărind riscul afecţiunilor şi reducând speranţa de viaţă. Costul
uman este inacceptabil, iar costul financiar şi economic sunt de asemenea
ridicate, apreciază studiul OMS.
Obezitatea provoacă o serie de boli cronice, cum ar fi diabetul, anumite tipuri de cancer şi afecţiunile cardiace. Statele membre UE cheltuiesc anual aproape 7% din bugetele naţionale alocate sănătăţii, pentru boli care pot fi asociate cu obezitatea. La aceste cheltuieli se adaugă costurile economice importante provocate de boală, excluderea socială şi moartea prematură. Specialiştii OMS susţin că obezitatea infantilă este, în mod deosebit, un motiv de îngrijorare. Se estimează că există în prezent trei milioane de elevi obezi în Europa, iar alţi circa 85.000 de copii devin obezi în fiecare an,cifră care se dovedeşte alarmantă. Obezitatea infantilă se află la originea bolilor care se manifestă de regulă la adulţi, precum diabetul de tip 2.
Creşterea obezităţii are o traiectorie paralelă cu cea a creşterii populaţiei de persoane supraponderale. Se estimează că jumătate din populaţia adultă a UE, respectiv un sfert dintre elevi, sunt supraponderali. Tinerii supraponderali au tendinţa de a-şi conserva excesul de greutate pe parcursul întregii vieţi adulte şi au toate şansele să devină mai târziu obezi. Stilul de viaţă este factorul determinant al acestor tendinţe, care reprezintă o numărătoare inversă ce pune în pericol sustenabilitatea sistemelor de sănătate din UE. Studiile OMS arată că 1 din 3 europeni nu practică deloc o activitate sportivă în timpul liber, iar orice cetăţean european petrece în medie mai mult de 5 ore pe zi aşezat. Mai mult, 2 din 3 adulţi nu practică suficient sport pentru a obţine beneficiile necesare pentru sănătate în urma acestei activităţi. Costul economic al lipsei de activitate fizică (derivat din costurile de îngrijire a sănătăţii şi de pierdere a productivităţii) este estimat la 1,2 miliarde euro.
O largă consultare la nivel european cu privire la promovarea stilurilor de viaţă sănătoase a avut loc la începutul anului 2006. Majoritatea celor aproape 300 de contribuţii primite au pledat în favoarea unei abordări multisectoriale, care să implice acţiuni în domeniul diverselor politici comunitare. O mare parte dintre contribuţii au solicitat, de asemenea, acordarea unei atenţii deosebite obezităţii infantile şi unei mai bune informări a consumatorilor cu privire la aspectele nutriţionale. Anumite măsuri concrete au fost deja adoptate, odată cu lansarea Platformei de acţiune a UE pentru alimentaţie, activitate fizică şi sănătate în 2005. Această Platformă reuneşte industria alimentară, ONG-urile şi reprezentanţi ai sectorului de publicitate. Participanţii la această iniţiativă au întreprins fiecare acţiuni voluntare în vederea combaterii tendinţelor de răspândire a obezităţii, precum suspendarea publicităţii făcute băuturilor zaharate destinate copiilor, promovarea unei mai bune informări cu privire la alimentele servite în restaurante, reformularea reţetelor în vederea diminuării conţinutului de sare, zahăr şi a nivelurilor de grăsimi, precum şi promovarea activităţilor sportive în şcoli.
Pe plan legislativ, prioritatea este în prezent de a asigura etichetarea clară şi informativă a alimentelor. Noi reguli menite să asigure acurateţea indicaţiilor privind sănătatea şi valoarea nutriţională (precum ''conţinut redus de grăsime'', ''conţinut redus de zahăr'', etc.) vor intra curând în vigoare. Mai mult, Comisia examinează în prezent cele mai bune modalităţi de a face etichetele de pe produsele alimentare mai uşor de înţeles de către consumatori. În fine, Comisia Europeană finanţează numeroase proiecte referitoare la obezitate şi la modul de alimentaţie, prin intermediul Planului de Acţiune pentru Sănătate Publică şi al programelor-cadru din domeniul cercetării. De exemplu, ''Reţeaua Europeană a Inimii'' (European Heart Network) a primit o asistenţă financiară de 1,7 milioane de euro pentru proiectul ''Obezitatea infantilă şi bolile cronice asociate'', în timp ce proiectul HELENA (Healthy Lifestyle in Europe by Nutrition in Adolescence - Un stil de viaţă sănătos în Europa datorită alimentaţiei pe perioada adolescenţei) are în vedere studiul obiceiurilor alimentare şi al prevalenţei obezităţii în rândul tinerilor. /Rompres/
Obezitatea provoacă o serie de boli cronice, cum ar fi diabetul, anumite tipuri de cancer şi afecţiunile cardiace. Statele membre UE cheltuiesc anual aproape 7% din bugetele naţionale alocate sănătăţii, pentru boli care pot fi asociate cu obezitatea. La aceste cheltuieli se adaugă costurile economice importante provocate de boală, excluderea socială şi moartea prematură. Specialiştii OMS susţin că obezitatea infantilă este, în mod deosebit, un motiv de îngrijorare. Se estimează că există în prezent trei milioane de elevi obezi în Europa, iar alţi circa 85.000 de copii devin obezi în fiecare an,cifră care se dovedeşte alarmantă. Obezitatea infantilă se află la originea bolilor care se manifestă de regulă la adulţi, precum diabetul de tip 2.
Creşterea obezităţii are o traiectorie paralelă cu cea a creşterii populaţiei de persoane supraponderale. Se estimează că jumătate din populaţia adultă a UE, respectiv un sfert dintre elevi, sunt supraponderali. Tinerii supraponderali au tendinţa de a-şi conserva excesul de greutate pe parcursul întregii vieţi adulte şi au toate şansele să devină mai târziu obezi. Stilul de viaţă este factorul determinant al acestor tendinţe, care reprezintă o numărătoare inversă ce pune în pericol sustenabilitatea sistemelor de sănătate din UE. Studiile OMS arată că 1 din 3 europeni nu practică deloc o activitate sportivă în timpul liber, iar orice cetăţean european petrece în medie mai mult de 5 ore pe zi aşezat. Mai mult, 2 din 3 adulţi nu practică suficient sport pentru a obţine beneficiile necesare pentru sănătate în urma acestei activităţi. Costul economic al lipsei de activitate fizică (derivat din costurile de îngrijire a sănătăţii şi de pierdere a productivităţii) este estimat la 1,2 miliarde euro.
O largă consultare la nivel european cu privire la promovarea stilurilor de viaţă sănătoase a avut loc la începutul anului 2006. Majoritatea celor aproape 300 de contribuţii primite au pledat în favoarea unei abordări multisectoriale, care să implice acţiuni în domeniul diverselor politici comunitare. O mare parte dintre contribuţii au solicitat, de asemenea, acordarea unei atenţii deosebite obezităţii infantile şi unei mai bune informări a consumatorilor cu privire la aspectele nutriţionale. Anumite măsuri concrete au fost deja adoptate, odată cu lansarea Platformei de acţiune a UE pentru alimentaţie, activitate fizică şi sănătate în 2005. Această Platformă reuneşte industria alimentară, ONG-urile şi reprezentanţi ai sectorului de publicitate. Participanţii la această iniţiativă au întreprins fiecare acţiuni voluntare în vederea combaterii tendinţelor de răspândire a obezităţii, precum suspendarea publicităţii făcute băuturilor zaharate destinate copiilor, promovarea unei mai bune informări cu privire la alimentele servite în restaurante, reformularea reţetelor în vederea diminuării conţinutului de sare, zahăr şi a nivelurilor de grăsimi, precum şi promovarea activităţilor sportive în şcoli.
Pe plan legislativ, prioritatea este în prezent de a asigura etichetarea clară şi informativă a alimentelor. Noi reguli menite să asigure acurateţea indicaţiilor privind sănătatea şi valoarea nutriţională (precum ''conţinut redus de grăsime'', ''conţinut redus de zahăr'', etc.) vor intra curând în vigoare. Mai mult, Comisia examinează în prezent cele mai bune modalităţi de a face etichetele de pe produsele alimentare mai uşor de înţeles de către consumatori. În fine, Comisia Europeană finanţează numeroase proiecte referitoare la obezitate şi la modul de alimentaţie, prin intermediul Planului de Acţiune pentru Sănătate Publică şi al programelor-cadru din domeniul cercetării. De exemplu, ''Reţeaua Europeană a Inimii'' (European Heart Network) a primit o asistenţă financiară de 1,7 milioane de euro pentru proiectul ''Obezitatea infantilă şi bolile cronice asociate'', în timp ce proiectul HELENA (Healthy Lifestyle in Europe by Nutrition in Adolescence - Un stil de viaţă sănătos în Europa datorită alimentaţiei pe perioada adolescenţei) are în vedere studiul obiceiurilor alimentare şi al prevalenţei obezităţii în rândul tinerilor. /Rompres/
