Ce ar fi dacă pacienţii ar putea fi trimişi la o simplă analiză de sânge pentru a confirma sau a exclude diagnosticul de cancer pulmonar? După rezultatele unei echipe de cercetători francezi prezentate la 31st Congress of the European Society of Medical Oncology (ESMO) se pare că acest lucru va fi posibil, iar răspunsul se află în detectarea modificărilor suferite de diferite proteine serice.
„Noile descoperiri în domeniul proteomicii ne oferă oportunitatea identificării rapide a biomarkerilor noi sau a patternului de markeri pentru detectarea precoce a cancerului”, a declarat pentru Medscape Dr. William Jacot de la Hôpital Arnaud de Villeneuve din Montpellier.
„În prezent mulţi pacienţi au o boală locală avansată sau metastatică în momentul stabilirii diagnosticului, ceea ce explică prognosticul prost al cancerului pulmonar”, a continuat Dr. Jacot. „În contrast, pacienţii care sunt trataţi într-un stadiu precoce pot avea rezultate încurajatoare, cu o supravieţuire de 60-70% la 5 ani.”
Metoda denumită surface-enhanced laser desorption ionization separă, detectează şi identifică peptidele şi peak-urile de proteine din diferite probe biologice. A fost deja folosită pentru a detecta şi a identifica mai multe neoplasme umane, a explicat Dr. Jacot în timpul prezentării abstractului la congres.
Cercetătorii au prelucrat probele de ser de la 170 de pacienţi, din care 147 au suferit de cancer pulmonar (diagnostic confirmat morfopatologic) şi 23 au avut o altă boală pulmonară cronică. Din fiecare probă au fost obţinute mai mult decât 200 de peak-uri de proteine, dintre care 31 au stabilit o diferenţă semnificativă între cele două grupuri: 19 au avut un nivel mai înalt în cazul cancerului pulmonar şi 12 au fost mai crescuţi la grupul cu boală pulmonară cronică.
Echipa doctorului Jacot a creat un algoritm de regresie care foloseşte pentru diferenţiere două peak-uri de proteine. Cu ajutorul acestui algoritm au reuşit să clasifice corect peste 85% a probelor, respectiv a stabili dacă sunt prelevate de la un bolnav cu cancer pulmonar sau de la un pacient care suferă de o altă boală pulmonară cronică.
„Încă sunt necesare multe studii, dar analizele noastre arată în mod cert că există posibilitatea identificării persoanelor care se vor îmbolnăvi de cancer pulmonar”, a declarat pentru Medscape Dr. Hans Joachim Schmoll, de la Martin Luther University din Halle Wittenberg, Germania, unul dintre coordonatorii sesiunii ştiinţifice de la Congresul ESMO. El estimează că un protocol de screening poate să ajungă în practica clinică de rutină după 10-15 ani.
ESMO 31st Congress: Abstract LBA8. Presented October 2, 2006.
„În prezent mulţi pacienţi au o boală locală avansată sau metastatică în momentul stabilirii diagnosticului, ceea ce explică prognosticul prost al cancerului pulmonar”, a continuat Dr. Jacot. „În contrast, pacienţii care sunt trataţi într-un stadiu precoce pot avea rezultate încurajatoare, cu o supravieţuire de 60-70% la 5 ani.”
Metoda denumită surface-enhanced laser desorption ionization separă, detectează şi identifică peptidele şi peak-urile de proteine din diferite probe biologice. A fost deja folosită pentru a detecta şi a identifica mai multe neoplasme umane, a explicat Dr. Jacot în timpul prezentării abstractului la congres.
Cercetătorii au prelucrat probele de ser de la 170 de pacienţi, din care 147 au suferit de cancer pulmonar (diagnostic confirmat morfopatologic) şi 23 au avut o altă boală pulmonară cronică. Din fiecare probă au fost obţinute mai mult decât 200 de peak-uri de proteine, dintre care 31 au stabilit o diferenţă semnificativă între cele două grupuri: 19 au avut un nivel mai înalt în cazul cancerului pulmonar şi 12 au fost mai crescuţi la grupul cu boală pulmonară cronică.
Echipa doctorului Jacot a creat un algoritm de regresie care foloseşte pentru diferenţiere două peak-uri de proteine. Cu ajutorul acestui algoritm au reuşit să clasifice corect peste 85% a probelor, respectiv a stabili dacă sunt prelevate de la un bolnav cu cancer pulmonar sau de la un pacient care suferă de o altă boală pulmonară cronică.
„Încă sunt necesare multe studii, dar analizele noastre arată în mod cert că există posibilitatea identificării persoanelor care se vor îmbolnăvi de cancer pulmonar”, a declarat pentru Medscape Dr. Hans Joachim Schmoll, de la Martin Luther University din Halle Wittenberg, Germania, unul dintre coordonatorii sesiunii ştiinţifice de la Congresul ESMO. El estimează că un protocol de screening poate să ajungă în practica clinică de rutină după 10-15 ani.
ESMO 31st Congress: Abstract LBA8. Presented October 2, 2006.
