Societatea Română de Alzheimer (SRA) şi Compania Pfeizer România sunt, pentru al treilea an consecutiv, parteneri în Campania Naţională de Educare şi Informare asupra Bolii Alzheimer.

În acest an, campania "Să nu-i uităm pe cei ce uită!" capătă o nouă anvergură

întrucât la 21 septembrie s-au împlinit 100 de ani de când boala Alzheimer a fost descrisă de către medicul german Alois Alzheimer.

"Continuăm în 2006 campania de informare şi educare a tuturor categoriilor de public implicate în problematica bolii Alzheimer. Este momentul să schimbăm mentalităţile conform cărora simptomele acestei maladii sunt normale odată cu înaintarea în vârstă. În România estimăm că numărul total al celor care suferă de această boală este de aproximativ 150.000 iar dintre aceşti mai puţin 10% beneficiază de tratament" - a declarat dr. Cătălina Tudose cu prilejul conferinţei de presă organizate la Hotel Sofitel.

În această perioadă de 100 de ani s-a dat o atenţie deosebită acestei afecţiuni, acordându-se asistenţă în comunitate şi în familie, au apărut personal şi servicii specializate, dar şi medicamente care ameliorează boala, a menţionat dr. Cătălina Tudose. Ea a adăugat că în prezent se continuă cercetările în domeniul acestei afecţiuni, menite să aducă, probabil, mari schimbări privind înţelegerea neuronului.

În ceea ce priveşte campania, dr. Cătălina Tudose a spus că se va derula în următoarele şase luni la nivel naţional, rolul ei fiind acela de a educa publicul cu privire la demenţă şi de a reduce teama pacienţilor de a se prezenta cât mai timpuriu la medic.

SRA va organiza Caravana Memoriei în şase dintre cele mai importante oraşe din ţară: Bucureşti, Constanţa, Iaşi, Cluj, Târgu Mureş şi Craiova. Caravana se va desfăşura în perioada 28 septembrie-12 noiembrie 2006 şi are drept scop informarea directă a publicului, sensibilizarea autorităţilor locale pentru susţinerea celor afectaţi de tulburări de memorie.

 "Dorim sensibilizarea autorităţilor în vederea iniţierii unor programe care să susţină bolnavii de Alzheimer şi familiile acestora. Urmărim înfiinţarea de cabinete ale memoriei în cât mai multe judeţe şi, în acest demers, solicităm parteneriatul autorităţilor locale şi centrale" - a subliniat dr. Tudose.

Boala Alzheimer este o boală progresivă, incurabilă, care distruge treptat celulele neuronale iar pacienţii afectaţi încep să aibă probleme de memorie, tulburări comportamentale, precum şi pierderea capacităţii de a îndeplini activităţile zilnice. Pe lângă tratamentul medicamentos, persoanele care suferă de demenţă au nevoie de servicii de îngrijire comunitară, în centre de zi cu zi, sau de îngrijire la domiciliu.

Oricine poate suferi de Alzheimer, indiferent de sex, de stilul de viaţă sau de educaţie, însă statisticile la nivel mondial arată că gradul de risc creşte odată cu înaintarea în vârstă, persoanele cele mai predispuse afecţiunilor de acest gen fiind cele trecute de 60 de ani. Se estimează că una din 10 persoane peste 65 de ani şi aproape jumătate din cei peste 85 de ani au această boală. Pe plan mondial, între 15 şi 25 de milioane de vârstnici sunt afectaţi de demenţă, boala Alzheimer reprezentând cea mai întâlnită formă a acesteia.

Prof. dr. Ovidiu Băjenaru, şeful clinicii de neurologie de la Spitalul Universitar, a subliniat că demenţele sunt boli organice ale creierului şi datele despre acestea sunt aduse de neuroştiinţă. El a menţionat că Alzheimer face parte din cele 100 de demenţe care există, între care mai cunoscute sunt demenţele vasculare. Diagnosticul trebuie pus şi tratamentul trebuie făcut de o echipă pluridisciplinară. Cel cu demenţă trebuie urmărit de un neurolog, dar şi de psihiatru, fiind cunoscute mai multe specialităţi medicale care contribuie la tratamentul acestor pacienţi - neurolog, neuropsihiatru, psihiatru, imagişti.

În România, prima cauză de mortalitate este accidentul vascular cerebral. Dintre supravieţuitori un sfert fac o formă de demenţă - Alzheimer, demenţă vasculară sau demenţă pură - a explicat prof. dr. Băjenaru.

De multe ori, manifestările la bolnavii care au o tumoare cerebrală sunt asemănătoare cu cele ale bolii Alzheimer, a spus prof. dr. Ovidiu Băjenaru, adăugând că unul dintre factorii majori de risc este hipertensiunea arterială la vârsta medie.

 Un alt factor de risc este colesterolul, colesteromia reprezentând unul din mecanismele prin care se produce moarte neuronală. Important este ca să se înţeleagă mecanismul şi este necesară o evaluare neurologică şi psihiatrică, în paralel cu evaluarea imagistică, a subliniat prof. dr. Băjenaru, pledând pentru colaborarea interdisciplinară.

/Rompres/